Refuzul lui Zukan Helez împiedică aterizarea avionului cu Peter Szijjarto în Republica Srpska și amplifică tensiunile în Bosnia

Istoria complexă a Bosniei, marcată de războiul din 1992–1995 și de Acordul de pace de la Dayton, a revenit în actualitate după ce ministrul Apărării bosniac, Zukan Helez, a refuzat să autorizeze aterizarea unui avion militar maghiar care îl transporta pe ministrul de externe Peter Szijjarto în Republica Srpska, entitatea sârbă din Bosnia. Helez a precizat pe Facebook că Budapesta nu a oferit nicio explicație clară cu privire la sosirea lui Szijjarto și a acuzat conducerea ungară, inclusiv pe premierul Viktor Orban, că îl sprijină activ pe Milorad Dodik în acțiuni care au afectat suveranitatea, integritatea teritorială și coeziunea statului bosniac. Cazul capătă o semnificație politică majoră, deoarece Dodik, liderul sârbilor din Bosnia, fusese destituit în august după o condamnare pentru nerespectarea deciziilor emisarului internațional însărcinat cu supravegherea Acordului de pace, mecanismul menit să mențină stabilitatea după conflictul soldat cu peste 100.000 de victime. Republica Srpska și Federația croato-bosniacă rămân entități semiautonome ale țării, iar disputele dintre capitala centrală și Banja Luka au o tradiție îndelungată; refuzul de a permite aterizarea scoate din nou în evidență aceste tensiuni. Dodik a fost la Budapesta miercuri, într-o vizită în timpul căreia s-a întâlnit cu Viktor Orban, prima sa deplasare externă după ce succesorul său a câștigat alegerile din Republica Srpska duminică, iar el a catalogat interdicția de a ocupa anumite funcții politice drept o măsură anticonstituțională menită să discrediteze Republica Srpska. În contextul acestui episod, pozițiile țărilor învecinate și rolul instituțiilor internaționale care monitorizează Acordul de pace capătă o importanță sporită, iar dialogul dintre părți rămâne fragil, explicând reacția fermă a autorităților bosniace.

Milorad Dodik rămâne figura centrală a unei dispute care implică atât politica internă, cât și influențele regionale între Sarajevo, Banja Luka și capitalele europene. Presiunea generată de întâlnirea cu Viktor Orban, decizia lui Zukan Helez și mandatul emisarului internațional ridică semne de întrebare asupra durabilității mecanismelor post‑Dayton și asupra modului în care actorii externi pot amplifica tensiunile locale. Considerați că intervențiile externe, inclusiv sprijinul Ungariei, vor adânci diviziunile din Bosnia sau există posibilitatea unor căi diplomatice care să calmeze situația?