Schimbările în modul în care locuitorii din Republica Moldova își declară limba maternă și identitatea etnică au fost scoase în evidență de recensământul din 2024: datele indică o orientare clară spre română ca limbă maternă și o ajustare a structurii etnice a populației, iar aceste cifre provin din prelucrarea oficială a rezultatelor transmise de la Chișinău.
Recensămintele au reflectat întotdeauna epoca lor, de la cele din secolul trecut până în prezent, iar cel din 2024 nu face excepție. Cea mai notabilă schimbare privește limba maternă: proporția celor care au declarat româna a crescut considerabil, ajungând la 31, 8%, respectiv 765.838 de persoane, comparativ cu doar 22, 6% în urmă cu zece ani. În aceeași perioadă, numărul celor care au spus că limba maternă este „moldovenească” a scăzut de la 55, 5% la 48, 1% (1.159.857 persoane). Împreună, categoriile „moldovenească” și „română” cumulează aproape 80% din populație, adică 79, 9%.
Pe de altă parte, limba rusă și-a crescut ușor ponderea între cei care o consideră maternă: 11, 6% (280.050 persoane) în 2024, față de 9, 6% în 2014. Limba ucraineană are, însă, o pondere redusă, de 3%, deși țara găzduiește un număr mare de refugiați din Ucraina, un aspect demografic mai complex, influențat de factori precum migrația temporară și condițiile de înregistrare.
Privind distribuția pe regiuni, la Chișinău aproape jumătate dintre locuitori (47, 7%) au indicat româna ca limbă maternă, iar 28, 7% au menționat „moldoveneasca”. Rusa rămâne limba maternă pentru 19, 7% dintre locuitorii capitalei. În nordul țării situația e diferită: acolo predomină „moldoveneasca” cu 62%, în timp ce româna este limbă maternă pentru 17, 3%.
Din punct de vedere etnic, recensământul consemnează o majoritate clară a celor care se autodeclară moldoveni: 76, 7% din populație, adică 1.848.670 de persoane, o ușoară creștere față de 74% în 2014. Totodată, numărul celor care se identifică ca români a crescut semnificativ, ajungând la 8% (193.197 persoane) comparativ cu 6, 6% acum zece ani. În același timp, ponderile unor grupuri etnice importante au scăzut: ucrainenii de la 6, 6% la 5, 1%, rușii de la 4, 1% la 3, 4%, iar găgăuzii de la 4, 3% la 4%.
Analiza demografică mai arată și o clară distribuție urban-rurală: etnicii ruși și vorbitorii de limbă rusă se regăsesc preponderent în mediul urban (aproximativ 80% locuiesc în orașe), pe când etnicii moldoveni sunt mai numeroși în mediul rural (57, 4%).
Aceste date reflectă nu doar schimbări lingvistice, ci și dinamici culturale și sociale: transformări de identitate care pot oglindi influențe istorice, fluxuri migratorii, politici lingvistice sau preferințe individuale legate de educație și media. Creșterea celor care declară româna ca limbă maternă și, simultan, creșterea numărului celor care se identifică etnic drept moldoveni sau români ilustrează complexitatea identităților într-un spațiu cu legături istorice profunde cu România, dar și cu influențe rusești persistente.
Procente precum 31, 8% care vorbesc româna, 48, 1% care declară „moldoveneasca”, 11, 6% pentru rusa și 76, 7% care se identifică etnic ca moldoveni arată că discuția despre limbă și identitate rămâne fluidă. Ce înseamnă pentru viitor aceste tendințe demografice și cum vor modela politica lingvistică, educația și viața publică din Republica Moldova?
Fii primul care comentează