Economiile au trecut mereu prin perioade în care prețurile se modifică mai rapid decât de obicei; în prezent asistăm la un astfel de episod în România, unde inflația anuală a urcat la 9, 9% în august, iar principalele categorii de produse au înregistrat creșteri importante. Datele provin de la Institutul Național de Statistică și sunt comentate și de Banca Națională.
Institutul Național de Statistică comunică că indicele prețurilor de consum în august 2025 față de iulie 2025 a fost 102, 10%, ceea ce corespunde unei rate anuale a inflației de 9, 9% comparativ cu august 2024. De la începutul anului, adică august 2025 față de decembrie 2024, rata inflației a fost 8, 1%. Pe segmente, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10, 48%, serviciile cu 9, 85%, iar produsele alimentare cu 8, 92%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni (septembrie 2024, august 2025) față de precedentele 12 luni a fost de 5, 7%.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a discutat la începutul lunii august despre efectul unor șocuri de ofertă, precizând că inflația va forma o „cocoașă” și că în septembrie este estimat un vârf în jurul valorilor 9, 6–9, 7%. El a explicat principalele surse ale presiunii inflaționiste: liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie, modificările de TVA și majorările accizelor. Pe scurt, aceste șocuri au fost evaluate că adaugă aproximativ patru puncte procentuale la inflație. Liberalizarea prețurilor la energie a contribuit cu circa 2 puncte, iar celelalte măsuri fiscale și accize au adăugat în jur de 2, 2 puncte, rezultând un impact total estimat recent la 4, 2–4, 3 puncte procentuale. Isărescu a subliniat că astfel de creșteri ample ale prețurilor complică deciziile privind reducerea dobânzii și pot influența așteptările inflaționiste pe termen mediu.
Banca Națională și-a majorat prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2025 la 8, 8%, observând că probabil va depăși 9%, în comparație cu prognoza anterioară de 4, 6%. Totodată, BNR estimează că inflația va scădea spre aproximativ 3% la sfârșitul anului 2026, o revizuire față de anticiparea precedentă de 3, 4%.
Contextul fiscal recent include schimbarea cotei standard de TVA la 1 august: cota a urcat de la 19% la 21%, iar rămâne o singură cotă redusă de 11%. Aceste modificări fiscale au contribuit la presiunile asupra prețurilor reflectate în datele INS și în evaluările BNR.
Analiza acestor cifre evidențiază cât de sensibile sunt prețurile la combinația dintre decizii de politică fiscală, schimbări pe piața energiei și costurile generale ale serviciilor. Creșterea înregistrată în august confirmă efectele măsurilor din vară și explică motivele pentru care BNR a adoptat o poziție precaută privind reducerea ratelor dobânzii. Deși se discută despre o „absorbție” treptată a șocurilor, procesul rămâne dependent de evoluția așteptărilor inflaționiste și de stabilitatea factorilor care au determinat majorarea prețurilor.
Raportul INS și comentariile BNR ilustrează punctul de întâlnire între deciziile politice (cum ar fi TVA și reglementări sectoriale), dinamica pieței (liberalizarea energiei) și reacția instituțiilor monetare. Pe termen scurt, datele din august indică o inflație mai ridicată decât se anticipase inițial, iar pe termen mediu este esențială monitorizarea efectelor secundare asupra economiei și așteptărilor consumatorilor. Ce efect credeți că va avea majorarea TVA la 21% asupra bugetului gospodăriilor anul viitor?
Fii primul care comentează