Evenimentul de astăzi de la Universitatea din București tratează modalitățile de susținere a activității profesorilor din România, prin intermediul unui raport internațional care oferă repere pentru formare și politici educaționale. Conexiunea dintre Ministerul Educației și Cercetării, mediul universitar și învățământul preuniversitar arată că tema formării continue a trecut din sfera teoretică în cea practică, fiind ancorată în exemple internaționale și în provocările locale.
Raportul OECD Teaching Compass recomandă un cadru de orientare pentru sprijinirea cadrelor didactice și a viitorilor profesori, oferind direcții privind formarea, dezvoltarea profesională și politicile educaționale. Conceptul este cel al unei busole flexibile: nu un manual rigid, ci un ghid adaptabil pe care fiecare țară îl poate ajusta după propriul context. Pentru România, discuția s-a axat pe două dimensiuni esențiale: formarea continuă a profesorilor și conținuturile din clasă, subliniindu-se rolul profesorului ca arhitect al viitorului, adică o persoană care structurează competențe, atitudini și trasee de învățare pentru elevi.
Lansarea raportului a avut loc în Sala Senatului a Rectoratului Universității din București, unde au luat cuvântul Prof. Univ. Dr. Romiță Iucu de la Universitatea din București, Bogdan Cristescu, director al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, și Miho Taguma, analist principal de politici la OECD, care a participat online. Publicul a fost compus din elevi, studenți, experți în educație, membri ai mediului academic și reprezentanți ai societății civile, ceea ce sugerează o abordare dialogică între generații și între practicieni și decidenți, nu doar o prezentare formală. Evenimentul a fost transmis live, iar raportul este disponibil pentru consultare publică, permițând interesatilor accesul la concluzii și la recomandările detaliate.
Dezbaterile din timpul lansării au evidențiat că adaptarea politicilor educaționale nu se reduce la schimbarea programelor sau la introducerea unor cursuri noi, ci presupune și susținerea continuă a profesorilor prin formare relevantă și prin resurse care să le permită transformarea curriculumului în experiențe de învățare semnificative. Accentul asupra profesorului ca arhitect al viitorului reflectă o perspectivă practică: profesorii nu sunt doar transmițători de informație, ci proiectanți ai proceselor educaționale care pregătesc elevii pentru provocările sociale și tehnologice ale prezentului.
Raportul OECD poate servi ca reper comparativ și sursă de inspirație, prezentând practici internaționale ce pot fi adaptate contextului românesc. Participarea reprezentanților Ministerului Educației, a Universității din București și a unui liceu de referință, Colegiul Național Grigore Moisil, arată intenția de a conecta dimensiunea decizională cu cea practică, de la politicile generale la aplicarea lor în clasă. Lecturarea raportului oferă oportunitatea de a identifica intervenții concrete pentru formarea inițială și continuă, pentru evaluare și pentru îmbunătățirea conținuturilor predate.
Miho Taguma, implicată în proiect din partea OECD, a intervenit online, ceea ce ilustrează modul în care colaborările internaționale în educație au devenit hibride: expertiza circulă rapid și dialogul nu mai e limitat de distanțe. Transmiterea live a evenimentului și accesul public la raport în format electronic asigură transparență și le permite profesorilor, studenților sau factorilor de decizie locali să consulte materialele și să extragă idei aplicabile.
Raportul OECD Teaching Compass rămâne un instrument orientativ, iar impactul său depinde de modul în care recomandările vor fi preluate de autorități, integrate în programe de formare și evaluate în practică. Pentru un sistem educațional, reperul real nu este calitatea documentelor, ci efectele din clasă: schimbări în metode, în instrumentele didactice și în sprijinul acordat profesorilor. Lansarea a creat un cadru pentru dialog și pentru conectarea actorilor relevanți, însă munca de implementare trebuie continuată.
Raportul OECD Teaching Compass și prezența instituțiilor precum Ministerul Educației și Cercetării, Universitatea din București și Colegiul Național Grigore Moisil marchează un demers comun de reconciliere a politicilor cu practica. Urmează să vedem cum recomandările se vor transforma în programe de formare, resurse concrete și modificări curriculare care să consolideze rolul profesorului ca arhitect al viitorului. Credeți că recomandările din raport pot fi aplicate rapid în școli sau vor necesita schimbări structurale mai ample?
Fii primul care comentează