Raport exploziv: cine răspunde?

Curtea de Conturi a României a anunțat la București că misiunea de audit la SC Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) SA, societate la care statul este acționar majoritar, a scos la iveală neconformități serioase privind modul în care a fost gestionat patrimoniul și funcționarea companiei în perioada 2021–2023.

Auditul arată că BTT SA nu a luat măsurile legale necesare pentru reîntregirea patrimoniului cu active care au fost înstrăinate pe baza unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul unor contracte de asociere în participațiune care ulterior au fost anulate de instanța penală. În plus, Curtea a constatat că firme terțe au exploatat active aflate în proprietatea BTT SA fără ca societatea să fi încheiat angajamente legale care să justifice această situație. Pe scurt, inventarul nu reflecta corect realitatea activelor ce făcuseră obiectul unor asociere în participațiune.

Auditorii au semnalat și multiple deficiențe în modul în care s-a desfășurat inventarierea generală a patrimoniului, precum și probleme la încheierea și derularea contractelor de închiriere. În urma raportului, conducerea BTT SA a primit o scrisoare cu recomandări clare: să reia demersurile legale pentru a readuce în patrimoniu toate activele care au fost anulate de instanță și apoi înstrăinate; să stabilească întinderea prejudiciului creat prin neîncasarea veniturilor din exploatarea terenurilor aflate în proprietatea societății, dar folosite de o altă firmă; și să ia măsurile necesare pentru recuperarea sumelor datorate.

Curtea cere și o analiză detaliată a activelor aflate în folosința unor terțe persoane juridice, fără angajamente legale valide, astfel încât conducerea societății să poată lua toate demersurile legale pentru administrarea corectă a patrimoniului. Totodată, se recomandă o evaluare juridică a situației tuturor clădirilor și terenurilor din patrimoniu și reanalizarea tuturor contractelor de închiriere aflate în derulare, atât din punct de vedere al stării juridice, cât și al respectării clauzelor contractuale. Auditorii solicită și stabilirea prejudiciului rezultat din neindexarea și neîncasarea chiriei, cu extinderea verificărilor la toate contractele de închiriere și demersuri pentru recuperarea sumelor.

Pentru neconformitățile în care există indicii că faptele ar putea fi săvârșite cu încălcarea legii penale, Plenul Curții de Conturi a decis sesizarea organelor de urmărire penală.

BTT SA este succesoarea fostului Birou de Turism pentru Tineret, înființat în 1968 pentru organizarea turismului central, taberelor de odihnă și a activităților turistice pentru mase, și deține un patrimoniu semnificativ format din baze turistice și de agrement în toată țara. Statul, prin Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, deține 87, 92% din acțiuni; restul sunt deținuți de SIF Transilvania, alte persoane juridice și persoane fizice. Acțiunile BTT SA sunt admise la tranzacționare pe sistemul alternativ administrat de Bursa de Valori București.

Auditorii au cerut conducerii societății să implementeze toate măsurile legale rezultate din analiza recomandărilor. Rămâne de văzut cine va răspunde concret pentru lipsurile constatate și cum vor fi recuperate activele și eventualele prejudicii. Ce părere ai despre modul în care sunt gestionate patrimoniile publice?

2 Comentarii

  1. asta e clasic, statul are proprietăți dar nu le ține în ordine, ce să zic…
    mie îmi pare că problema e sistemică: nu e doar la BTT, la multe firme cu acționariat majoritar de stat vezi contracte făcute pe genunchi, inventare făcute de ochii lumii si apoi “uite, nu e vina noastra”.
    plus chestii practice: dacă instanța anulează asocierea, firmele astea ar trebui obligate sa restituie imediat activele sau compensat, dar procesul durează ani. timpul ăla le permite altora sa exploate terenurile si sa scoată bani fara plata chiriei.
    ar fi util ca ministerul sa trimită rapid o echipă juridică și una tehnică — inventariere foto, cadastru actualizat, acte electronice, chestii concrete, nu doar hârtii. si poate o verificare fiscală ca să vadă dacă s-au plătit taxe corect.
    eu zic că e nevoie și de transparență publică: listă online cu toate bunurile, cine le folosește, contracte scanate. dacă erau publice din start, poate nu se ajungea aici.
    da, cine răspunde? în practică rar se ajunge la o pedeapsă reală, dar măcar recuperarea prejudiciului ar trebui prioritara.
    în fine, sper sa nu rămână numai la sesizări; trebuie acțiune rapidă, ca sa nu dispară iar clădiri sau terenuri. vezi să nu…

  2. Gestionare defectuoasă a patrimoniului; e necesară expertiză juridică și inventariere riguroasă. Cine va răspunde pentru recuperarea activelor și prejudiciilor?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*