De mai mulți ani fotbalul românesc trece printr-o reconstrucție a legăturilor dintre juniorat și prima echipă, iar Rapid se implică în acest demers cu obiective precise: în 2026 clubul intenționează să înființeze o formație secundă care să ofere tinerilor fotbaliști o punte între academie și Liga 1. Anunțul face parte dintr-o strategie mai amplă a clubului, după investiții substanțiale ale acționarului majoritar Dan Șucu, și urmărește valorificarea infrastructurii existente: cele trei baze sportive ale Rapidului, Coresi, Constructorul și Ștefănești, și academia deja consolidată.
Conceptul de echipă-satelit nu e o noutate în fotbalul european; în Spania și Portugalia cluburile utilizează frecvent echipe B pentru a facilita tranziția juniorilor către seniori, iar în Italia soluțiile preferate rămân competițiile Primavera sau parteneriatele între cluburi. La Rapid, planul este să reactiveze o practică cu precedent: ultima apariție a lui Rapid 2 a fost în 2021/2022, când echipa a evoluat în Liga a 3-a. Potrivit Gazetei Sporturilor, noua echipă secundă ar urma să debuteze în sezonul 2026-2027 tot în Liga a 3-a, oferind meciuri oficiale și ritmul competițional necesar tinerilor care nu fac imediat pasul la lotul principal.
Dan Șucu a afirmat că prioritatea a fost consolidarea junioratului, pentru a dispune de efectivele necesare unei echipe secunde și pentru a susține 3-4 parteneriate pe care clubul le are în vedere. Investițiile realizate până acum nu acoperă însă toate cheltuielile planificate, iar Șucu subliniază necesitatea continuă a aportului de capital din partea acționarilor pentru a susține dezvoltarea. Până în prezent, suma investită în club se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro. Bugetul curent de cheltuieli este estimat la 12, 12, 5 milioane euro pe sezon, în timp ce veniturile se situează între 9, 9, 5 milioane euro, ceea ce generează un deficit anual de circa 3 milioane euro care trebuie acoperit.
Reînființarea unei echipe secunde survine într-un moment în care rivalii direcți au inițiat demersuri similare. În această vară, FCSB și Dinamo și-au reluat proiectele de satelit, ambele având acum formații în seria a 3-a din Liga 3. Duelul recent dintre ele s-a încheiat 4-2 în favoarea roș-albaștrilor; la momentul relatării FCSB ocupa locul 5, iar Dinamo locul 10. Costul mediu estimat pentru menținerea unui club în Liga a 3-a se apropie de 300.000 euro pe sezon, o valoare utilă pentru a evalua resursele necesare unei astfel de provocări.
Situația este interesantă și din perspectiva legăturii dintre Rapid și Genoa, ambele avându-l pe Dan Șucu ca acționar. În Italia, modelul cluburilor cu echipe afiliate funcționează diferit: multe folosesc echipe U20 în competițiile Primavera, iar proprietarii care dețin mai multe echipe se regăsesc în exemple precum De Laurentiis, cu Napoli și Bari, unde, deși există același patron, doar o echipă poate evolua în Serie A.
Din punct de vedere practic, o echipă secundă oferă minute de joc pentru tineri, meciuri oficiale cu miză, posibilitatea de a testa sisteme de joc și jucători fără presiunea imediată a Ligii 1. Totodată, implică costuri suplimentare cu logistică, salarii și arbitraj. Rapid pornește de la o bază solidă, academie, facilități, intenții de parteneriat, dar următorul pas cere resurse și răbdare managerială, nu doar entuziasm declarativ.
Bugetele indicate de Șucu, împreună cu investițiile deja realizate, conturează următorul tablou: clubul a alocat 40 de milioane de euro până acum, cheltuielile curente se ridică la 12—12, 5 milioane, veniturile sunt de 9—9, 5 milioane, ceea ce determină un necesar de acoperire de aproximativ 3 milioane pe an. Aceste sume vor fi esențiale nu doar pentru funcționarea echipei secunde, ci și pentru consolidarea academiei și menținerea competitivității în Liga 1.
Dacă Rapid 2 va porni în 2026, se va înscrie într-un context în care și alți rivali își reconfigureză resursele umane și sportive pentru a pune accent pe promovarea tinerilor. Modelul propus urmărește reducerea decalajului dintre academie și prima echipă, oferind un traseu clar pentru jucătorii promițători care altfel s-ar putea pierde între juniorat și cerințele Ligii 1. Rămâne de văzut cum va fi gestionată finanțarea pe termen mediu și cum vor evolua parteneriatele anunțate.
Bugetul de 12—12, 5 milioane euro și deficitul de 3 milioane sunt detalii concrete care arată că planurile depind de sustenabilitate financiară. Pe lângă componenta sportivă, asta implică negocierea unor venituri mai bune, atragerea de sponsori sau alte surse legale de finanțare pentru a nu lăsa proiectul la stadiul de intenție. În fotbalul local, astfel de decizii au efecte palpabile: cluburile rivale deja activează pe același segment de piață al tinerilor, iar concurența pentru talente se dă atât pe teren, cât și în plan administrativ.
Rapid a mai avut o echipă secundă în sezonul 2021/2022, iar revenirea la acest model ar putea oferi din nou o rampă de lansare pentru jucătorii academiei. Dacă planurile se vor concretiza, sezonul 2026-2027 va arăta dacă structura clubului și resursele disponibile sunt suficiente pentru a susține atât performanța sportivă, cât și dezvoltarea tinerilor fotbaliști. Crearea unei echipe secunde nu este doar un proiect sportiv, ci și un exercițiu managerial și financiar. Ce surse de venit ar trebui să urmeze Rapid pentru a acoperi deficitul și a susține pe termen lung proiectul Rapid 2?
Fii primul care comentează