Din primele decade după 1990, când instituțiile statului român au suferit numeroase schimbări, problema numirilor politice în funcții publice a rămas constantă. Astăzi vorbim despre un proiect depus la București care vizează ministerul care gestionează diplomația și modul de ocupare a posturilor din ambasade și consulate.
Deputatul AUR pentru Diaspora, Ramona Lovin, a înregistrat joi în Parlament un proiect de lege menit să elimine practicile netransparente din Ministerul Afacerilor Externe. Conform comunicatului partidului, inițiativa pornește din nemulțumirea că multe poziții din misiunile diplomatice au fost atribuite frecvent pe baze de prietenie politică, nu pe merite. Proiectul impune MAE să publice toate posturile vacante ce urmează a fi ocupate prin detașare și solicită raportarea anuală a tuturor detașărilor efectuate, pe principiul că cetățenii trebuie să știe cine îi reprezintă și cum au fost numite aceste persoane.
Lovin afirmă că vrea să elimine ceea ce numește diplomația de partid, unde carnetul de membru primează față de competență. Ea a arătat că românii din diasporă nu mai acceptă să fie tratați cu indiferență și să găsească în ambasade funcționari trimiși doar pentru că sunt rude sau prieteni ai celor potriviți. Deputatul AUR a prezentat proiectul ca o demonstrație de corectitudine și respect pentru cetățeni, susținând că transparența nu costă, dar generează încredere. De asemenea, a subliniat dreptul oamenilor de a fi reprezentați de profesioniști, nu de sinecuriști.
Inițiativa se înscrie într-un cadru mai amplu: discuțiile despre profesionalizarea corpului diplomatic și responsabilizarea instituțiilor publice reapare periodic, iar cererea pentru proceduri clare și publice la angajare este una dintre soluțiile frecvent propuse. Propunerea legislativă a Ramonei Lovin pune accent pe accesul la informație despre posturile vacante și pe raportarea anuală, măsuri menite să micșoreze opacitatea deciziilor. Rămâne de urmărit cum va fi dezbătut proiectul în comisii și dacă va primi sprijin parlamentar dincolo de formațiunea care l-a inițiat.
Proiectul susține în mod clar două principii: transparența în anunțarea posturilor pentru detașare și raportarea anuală a detașărilor. Ambele sunt măsuri concrete, ușor verificabile ulterior prin date publice și rapoarte. E relevant că inițiativa vine din partea unui parlamentar al Diasporei, ceea ce accentuează solicitările specifice ale românilor care locuiesc în străinătate și caută servicii consulare competente. Totodată, propunerea răspunde acuzațiilor frecvente privind politizarea unor poziții-cheie în afacerile externe.
Ramona Lovin a folosit un ton direct în comunicat, comparând carnetul de partid cu competența, criticând indiferența față de românii din străinătate și pledând pentru transparența detașărilor. Mesajul este clar: statul trebuie să asigure reprezentanți profesioniști. Proiectul nu detaliază în comunicat mecanismele precise de selecție sau criteriile profesionale care ar înlocui practicile criticate, concentrându-se pe obligațiile de publicitate a posturilor și pe raportarea anuală ca prim pas către responsabilizare.
Raportarea anuală solicitată ar putea furniza cifre și date comparabile în timp despre cine a fost detașat, pentru ce posturi și pentru ce perioadă, informații care pot alimenta dezbateri publice bine documentate. Publicitatea posturilor vacante ar permite, teoretic, unei game mai largi de candidați să aplice sau măcar să ia la cunoștință oportunitățile, reducând riscul numirilor pe criterii de prietenie. Totuși, eficiența acestor măsuri depinde de implementare: formularea exactă a obligațiilor, sancțiunile pentru nerespectare și transparența reală a rapoartelor.
Proiectul lui Lovin readuce în discuție dilema echilibrării loialităților politice cu necesitatea unui corp diplomatic profesionist. Exemplul României nu e izolat; multe state au trecut prin reforme similare pentru a limita politizarea administrației externe. Implementarea unor reguli clare de selecție, criterii publice și control extern poate diminua percepțiile de favoritism. În același timp, inițiativa poate crea o bază factuală pentru reforme ulterioare, dacă rapoartele anuale vor fi analizate și dezbătute deschis.
Proiectul evocă, pe scurt, obiective evidente: transparență și încredere. Pașii următori concreți vor include dezbaterea parlamentară, eventualele amendamente care să detalieze procedurile de selecție și stabilirea mecanismelor de verificare. Dacă se vor institui sancțiuni pentru nerespectare și dacă informațiile vor fi publicate accesibil, măsura poate modifica modul în care cetățenii percep reprezentarea lor în străinătate.
Raportarea anuală și publicitatea posturilor sunt instrumente verificabile. Dacă vor funcționa, pot furniza date clare despre câte detașări au avut loc, cine a fost trimis și pe ce criterii. Acestea pot constitui o bază pentru discuții transparente despre merit și profesionalism în diplomație. Voi urmări cum se vor transpune aceste propuneri în legi și proceduri și care vor fi reacțiile din comisiile parlamentare. Credeți că publicitatea posturilor MAE poate reduce numirile pe pile?
Fii primul care comentează