Justiția din România a revenit în atenție după dezvăluirile Recorder: ministrul Radu Marinescu, la Digi24, a precizat cine are competența de a lua măsuri disciplinare și care sunt limitele portofoliului său în acest conflict care a stârnit dezbateri publice. Este o discuție cu rădăcini îndelungate, ce amintește de luptele recente pentru independența justiției și de reformele controversate care au polarizat scena politică și magistrații.
Marinescu a subliniat că, în privința răspunderii disciplinare a magistraților, procedurile nu sunt în atribuțiile Ministerului Justiției, ci ale Inspecției Judiciare și ale Consiliului Superior al Magistraturii, iar, în ultimă instanță, instanțele de judecată soluționează chestiunile disciplinare. El a explicat că legislația în vigoare prevede că ministrul nu deține calitatea de titular al acțiunii disciplinare, astfel că nu poate iniția proceduri disciplinare împotriva unui procuror sau judecător. Declarațiile au urmat după ce liderul USR, Dominic Fritz, a cerut demiterea șefului DNA, Marius Voineag, în contextul scandalului provocat de dezvăluirile Recorder.
Ministrul a punctat că programul de guvernare pe justiție a fost alcătuit în coaliție, inclusiv cu partenerii din USR, și că modificarea acestui program nu se decide unilateral, ci la nivelul liderilor coaliției. El a solicitat ca acuzațiile privind managementul defectuos al DNA să fie susținute de probe concrete: procedura de revocare a unui procuror-șef implică evaluări și argumente juridice clare, legate de atribuții manageriale sau de încălcări comise cu rea-credință ori din gravă neglijență. În același timp, Marinescu a recunoscut rolul presei în semnalarea problemelor, dar a insistat ca astfel de semnale să fie analizate cu rigoare și să primească răspunsuri legale adecvate.
În intervenția sa a revenit ideea că principalele corecții ale sistemului judiciar ar trebui să vină din interior, de la magistrați: ei aleg reprezentanții în CSM, ei aplică legea și soluționează cauzele concrete, deci este natural ca ei să identifice și să remedieze disfuncțiile. Totuși, ministrul a afirmat că va cere anchetarea tuturor situațiilor semnalate ca posibile fapte de corupție sau de aplicare intenționat greșită a legii, pentru ca vinovații să fie trași la răspundere și pentru ca opinia publică să primească explicațiile necesare.
Reacția USR și a primarului Dominic Fritz a fost categorică: el a solicitat ca efectele documentarului Recorder să ajungă în Parlament și a afirmat că soluția este una politică, inclusiv prin rescrierea legilor justiției, acuzațiile vizând un posibil aranjament imoral între politicieni și anumite segmente din sistemul judiciar. Recorder a publicat documentarul intitulat “Justiţie capturată”, care prezintă mecanisme prin care, susțin jurnaliștii, sistemul judiciar ar fi fost influențat de interese constituite din magistrați și politicieni, iar declarațiile colectate au fost descrise ca având o gravitate fără precedent. În paralel, Curtea de Apel a susținut că un judecător menționat în ancheta Recorder ar fi avut legături cu structuri de informații și a cerut sesizarea CSAT, semnalând că problema se extinde pe mai multe direcții.
Documentarul Recorder “Justiţie capturată” apare ca punct de plecare pentru discuții despre mecanismele de control și responsabilitate în justiție. Istoria recentă a României arată că întrebările privind separația puterilor, rolul CSM și independența magistraților revin periodic în dezbaterile publice, iar soluțiile propuse trec prin schimbări legislative, controale interne și anchete judiciare. Ce părere ai despre faptul că atribuțiile disciplinare rămân, în principal, în mâinile Inspecției Judiciare și ale CSM, nu ale ministrului Justiției?
Fii primul care comentează