Radu Marinescu convoacă la discuție liderii principali ai justiției din România pentru a discuta măsuri din Programul de Guvernare 2025-2028 menite să eficientizeze activitatea civilă și penală. Reuniunea se desfășoară la sediul Ministerului Justiției și reprezintă prima întâlnire de acest tip după tensiunile generate de scandalul pensiilor magistraților, care a stârnit proteste în rândul celor din sistem.
De la debutul modernizării administrației publice, obiectivul unei justiții mai rapide și mai transparente revine constant. De data aceasta, ministrul Justiției a adresat invitații clare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorului general, directoarei Institutului Național al Magistraturii, președinților Uniunii Naționale a Barourilor, Uniunii Notarilor Publici și Uniunii Executorilor Judecătorești, precum și directorului Școlii Naționale de Grefieri. Ținta declarată: un dialog instituțional pentru identificarea celor mai bune soluții de optimizare a activității justiției. Sună oficial, dar rămâne de văzut ce rezultate concrete vor rezulta din întâlnire.
Agenda propusă este destul de pragmatică: digitalizarea actului de justiție, actualizarea taxelor judiciare de timbru și alocarea acestor încasări pentru investiții în infrastructura instanțelor, găsirea unor mecanisme care să faciliteze administrarea probelor de către avocați sau consilieri juridici, precum și stabilirea unor sancțiuni procesuale eficiente pentru plângerile contravenționale depuse cu rea-credință sau clar neîntemeiate. Toate aceste măsuri urmăresc același scop: degrevarea instanțelor de cazuri ce pot fi soluționate pe alte căi sau care doar suprasolicită fluxul de lucru.
Ministerul menționează că, în evaluări, se vor avea în vedere și proiectele aflate în dezbatere parlamentară, care ar putea modifica legislația relevantă și, astfel, influența durata și eficiența proceselor. În Programul de Guvernare 2025-2028, obiectivul la capitolul Justiție este reducerea timpului de soluționare a cauzelor și asigurarea unei executări eficiente a hotărârilor judecătorești. Aceasta include instrumente alternative de soluționare a litigiilor, stabilirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a disputelor cu profesioniști, introducerea unor proceduri de filtrare a sesizărilor pentru a reduce afluxul de cauze nepotrivite pentru instanță, precum și generalizarea dosarului electronic și revizuirea normelor de procedură.
Miza este una practică: mai puține dosare care blochează procese și mai multe resurse concentrate pe cauzele care necesită efectiv o soluționare judiciară. Rămâne de urmărit cum vor decurge negocierile între instituțiile invitate și ce propuneri concrete vor fi incluse în pachetul legislativ sau procedural. Întâlnirea de joi își propune să fie un pas spre implementarea acestor obiective, iar modul în care actorii sistemului vor colabora va determina dacă vor rămâne doar promisiuni sau vor apărea schimbări vizibile pentru cetățeni și practicieni.
Programul conține elemente concrete: digitalizare prin dosarul electronic, actualizarea taxelor judiciare pentru finanțarea infrastructurii, proceduri de filtrare a sesizărilor și instrumente alternative de soluționare, toate având ca scop scurtarea duratei proceselor. Aceste propuneri vizează persoane și instituții deja implicate în dialog: CSM, ÎCCJ, Parchetul General, INM, UNBR, notarii și executorii, plus Școala de Grefieri. De urmărit sunt modificările legislative aflate în dezbatere parlamentară și măsurile administrative care vor transforma aceste propuneri în practică.
Creșterea rolului digitalizării și filtrării sesizărilor pare cea mai concretă schimbare anunțată, iar alocarea taxelor de timbru pentru investiții în infrastructură ar putea avea efecte vizibile asupra logisticii și vitezei de soluționare a cauzelor. Care ar fi, în opinia ta, prioritatea imediată pentru a face justiția mai eficientă: dosarul electronic, filtrele la înregistrarea cauzelor sau finanțarea infrastructurii?
Sper să nu rămână doar “hai, stăm la o cafea și discutăm”… eu zic dosarul electronic prima mișcare reală, că fără el tot rămânem cu hârtii peste hârtii. filtre bune la înregistrare ar ajuta mult, dar cine face filtrele și cine îi plătește? taxele pentru infrastructură suna bine, dar vezi să nu fie scumpit accesul la justiție pentru omul de rând. oricum, negocierea aia între instituții o să fie lungă, sunt orgolii și interese peste tot, deci nu prea cred că mâine se schimbă ceva. dar daca pun prioritate: 1) dosar electronic funcțional 2) filtre simple, clare 3) finanțare pentru sedii + training grefieri/avocați. dacă se face treaba asta bine, se văd rezultate rapide. vezi să nu rămână pe hârtie iarăși.
Radu Marinescu cheamă CSM, ÎCCJ și Parchetul General ca să prioritizeze ce rămâne: dosarul electronic, filtre la înregistrare sau finanțarea infrastructurii — care credeți că ar avea cel mai rapid efect concret pentru deblocarea instanțelor și cum s-ar implementa practic, nu teoretic?