Amintirea nemuririi și dezbaterile despre extinderea vieții au devenit preocupări nu doar ale idealistilor din Silicon Valley, ci și ale unor lideri mondiali, inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o conferință de presă ulterioară, Putin a recunoscut că a avut astfel de discuții și a susținut că speranța de viață se va majora considerabil în viitorul apropiat, ceea ce ridică întrebări asupra efectelor politice și economice ale unui asemenea trend. Contextul contează: în Rusia, speranța de viață a scăzut în ultimii ani, iar populația totală scade, făcând declarațiile inițial surprinzătoare, apoi explicabile ca o preocupare strategică legată de demografie.
Noțiunea de nemurire capătă nuanțe diferite în funcție de cine o enunță. În hub-urile tehnologice din California se vorbește despre roboți, programe și încărcarea conștiinței în mașini, imagine popularizată de seriale precum Upload sau filme precum Alien: Earth, în care mintea ar putea fi scanată și mutată pe un suport digital. La un nivel mai geopolitic, însă, discuțiile lui Putin și Xi par îndreptate mai degrabă spre soluții biologice: transplanturi multiple de organe, terapii care întârzie îmbătrânirea sau intervenții medicale extinse, mai degrabă decât o „Singularitate” digitală.
Această diferență de paradigmă reflectă priorități și resurse distincte: Silicon Valley pariază pe software, robotică și infrastructură digitală, în timp ce statele cu sisteme medicale complexe sau cu probleme demografice presante se uită spre biotehnologie și medicină regenerativă. Literatura și filmul oferă două viziuni speculative care oglindesc aceste abordări. Kazuo Ishiguro, în Never Let Me Go, imaginează o societate în care clonele sunt crescute pentru a furniza organe; alte proiecții SF prezintă minți încărcate în corpuri mecanice sau rulând în servere, cu implicații etice și sociale complet diferite.
Rămâne întrebarea: care versiune a viitorului e cea mai probabilă? Poate va rezulta un hibrid, în care terapiile biologice extind viața pe scară largă, iar elitele sau anumite sectoare experimentează cu transferuri de conștiință și suporturi digitale. Orice scenariu aduce provocări: cine va avea acces la aceste tehnologii, cum se vor reglementa drepturile unui individ „prelungit” sau „copiat” și ce înseamnă identitatea când corpul și mintea pot fi separate sau înlocuite.
Mențiunea clară a scăderii speranței de viață în Rusia și interesul liderilor pentru implicațiile politice ale extinderii vieții arată că nu este doar o fantezie tehnologică. Datele demografice, costurile sistemelor de sănătate și stabilitatea socială sunt factori pragmatici care alimentează aceste discuții. În cultură, seriale precum Upload sau romane ca Never Let Me Go ne forțează să anticipăm dilemele: sacrificii morale, inegalități și modul în care societatea defineste valoarea vieții umane. E posibil ca nemurirea să nu apară ca o singură invenție miraculoasă, ci printr-o succesiune de ajustări medicale și tehnologice care vor remodela treptat așteptările.
Putin a afirmat că speranța de viață va crește substanțial, iar această temă trece deja din sfera speculației în cea a planificării publice. Avem exemple concrete: serialul Upload, romanul Never Let Me Go, numele lui Putin și Xi și statistici demografice despre scăderea speranței de viață în Rusia. Rămân de discutat responsabilitățile practice: cine își va permite transplanturi repetate, cine va reglementa încărcarea conștiinței și cum se vor distribui beneficiile acestor tehnologii fără a adânci inegalitățile existente. Creșterea speranței de viață nu este doar un obiectiv medical; este o problemă de politici publice, economie și etică.
Crezi că societatea noastră e pregătită pentru dilemele etice și economice pe care le implică o extindere semnificativă a vieții?
hm interesant subiectul ăsta și daaa îmi surâde ideea dar nu cred că e doar tehnologie în laboarator ci multă politică și bani la mijloc vezi tu în rusia scăderea speranței de viață e reală din cauza alcoolului, boli cardiace și îngrijiri precare deci când un lider zice că vrea să prelungească viața e totodată o strategie demografică și de putere și nu doar un moft pentru oligarhi mai sunt chestii practice: transplanturi multiple costă o avere și ai nevoie de rețele medicale eficiente ca să le faci pe scară mare deci cine va plăti asta statul sau doar bogații oare sistemele de pensii și piața muncii sunt pregătite pentru oameni care trăiesc mult mai mult decât azi și ce facem cu inegalitățile deja existente în sănătate în plus medicina regenerativă nu e magică peste noapte are etape clinice lungi și riscuri etice enorme, clonare de organe sau terapii gen CRISPR pot ajuta dar aduc dileme de drepturi și cine e responsabil dacă ceva merge prost vezi să nu ajungem ca în filme unde doar elita are acces la prelungire iar restul se descurcă pe cont propriu pe de altă parte e probabil un mix hibrid nu clar digital vs biologic unele clase vor experimenta cu upload sau augmentări digitale în timp ce marea masă va primi terapii medicale tradiționale pe termen lung și asta schimba tot sistemul educațional, urbanismul, locurile de muncă, retragerea la pensie etc deci nu e vorba doar de science fiction e planificare publică și trebuie discutat acum nu mai târziu ps eu zic că suntem nepregătiți la scară largă dar se mișcă lucrurile în cercuri restrânse și asta e periculos vezi să nu apară reglementări slabe sau monopoluri private care decid cine trăiește mai mult și cine nu
da, serios? Putin si Xi vorbesc de nemurire ca si cum ar fi ceva de 2 lei. la noi in rusii speranta de viata scade, ei zic ca va creste peste noapte. ok, dar cine plateste transplanturile? cine primeste terapiile astea? bogatii si politrucii, restul mor de foame. si ideea cu uploadul ala digital… suna SF, dar probabil unii vor testa pe ei mai intai. nu suntem pregatiti. sistemele de sanatate sunt varza, pensiile sant pe butuci, inegalitatile cresc. da, o sa se lungeasca viata pt unii, dar societatea? nu prea. vezi sa nu fie doar o scuză pt control mai mare. lol.