Vizita la Beijing a transformat temporar Piața Tiananmen într-un nod geopolitic unde s-au întâlnit față în față liderii Rusiei, Coreei de Nord și Chinei, iar de pe acea scenă a rezultat o invitație cu ecou: Vladimir Putin l-a invitat pe Kim Jong-un în Rusia, iar Kim a promis sprijin Moscovei. Contextul ceremoniei chineze, care a marcat 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, a oferit cadrul formal pentru o întâlnire ce pare desprinsă din complexe diagrame diplomatice contemporane.
La ceremonia din Beijing, Xi Jinping a fost însoțit de Putin și Kim la deschidere, iar imaginile cu cei trei lideri mergând împreună pe covorul roșu spre Piața Tiananmen au devenit emblematice: pentru prima dată, cel puțin la vedere, toți trei s-au aflat în același loc. Întâlnirea bilaterală dintre Putin și Kim a durat mai mult de două ore. Filmările surprind momente de afecțiune la final: Kim a spus „ne vedem curând” și l-a îmbrățișat pe Putin, iar Putin i-a răspuns „veniți să ne vizitați”, invitându-l oficial la Moscova. O posibilă vizită a lui Kim în Rusia ar fi doar a treia călătorie peste graniță din ultimii șase ani, în 2023 a fost în extremul est al Rusiei, iar anterior acestei deplasări fusese la Beijing, parcurgând distanțele cu un tren blindat.
Legăturile dintre Phenian și Moscova s-au consolidat după invazia Rusiei în Ucraina, din 2022. Coreea de Nord a trimis echipamente militare, inclusiv obuze de artilerie și rachete, iar există informații despre mii de soldați nord-coreeni implicați în luptele din zona Kursk, deși au existat și negări inițiale privind prezența trupelor. În 2023, Rusia și Coreea de Nord au încheiat un acord bilateral ce prevede sprijin reciproc, inclusiv militar, în cazul unui atac asupra uneia dintre părți. Astfel de acorduri complică în continuare peisajul securității regionale și globale.
Momentul invitației a coincis cu o intensificare a ostilităților: în noaptea precedentă, în timp ce Putin era la Beijing pentru alte întâlniri, inclusiv un summit de cooperare la Shanghai și discuții la Tianjin cu Xi, Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei. Estimările menționează circa 500 de drone și zeci de rachete îndreptate către regiunile vestice și centrale ale Ucrainei, vizând infrastructura civilă, în special instalațiile energetice. Cel puțin patru lucrători feroviari au fost răniți, iar reacția regională a inclus activarea apărării antiaeriene în Polonia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Putin își manifestă impunitatea și a solicitat sporirea presiunii internaționale, în special prin sancțiuni economice care să limiteze capacitatea Rusiei de a susține războiul. Declarațiile sale au venit înaintea unor întâlniri cu oficiali din state baltice și nordice, printre care Danemarca.
Pe plan diplomatic, Zelenski a fost deschis la negocieri directe cu Putin, menționând propunerile de armistițiu ale lui Donald Trump, deși Kremlinul a ridicat obiecții. Putin a susținut, la rândul său, că a ajuns la înțelegeri cu Trump în timpul întâlnirii lor din Alaska, sperând că acele discuții ar putea facilita o cale spre pace în Ucraina. În altă ordine de idei, Putin este inculpat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război în Ucraina, iar unii experți în drept internațional cer emiterea unui mandat de arestare și pentru Kim, din cauza sprijinului acordat Rusiei.
Relațiile între Beijing, Moscova și Phenian oscilă între cooperare și tensiuni latente. Xi și Putin au proclamat un parteneriat foarte strâns, dar analiștii remarcară că Beijingul nu e pe deplin mulțumit de războiul din Ucraina și de implicarea directă a Coreei de Nord. China încearcă să conserve un echilibru delicat: să nu rupă legăturile cu Moscova și Phenian, dar nici să atragă sancțiuni sau presiuni suplimentare din partea SUA și a aliaților occidentali. Această coregrafie diplomatică din Beijing reflectă o realitate în care alianțele sunt imperfecte și interesele naționale pot diverge, chiar între parteneri declarați.
Invitația lui Putin și răspunsul lui Kim indică o relație care poate influența cursul conflictului din Ucraina, fluxurile de armament și dinamica regională. Imaginea liderilor pe covorul roșu a avut, pe de o parte, încărcătura simbolică a unei ceremonii comemorative, iar pe de altă parte, relevanța practică a unor acorduri și promisiuni ce pot avea efecte concrete asupra securității europene. Numerele legate de atacuri, sute de drone, zeci de rachete, și acordurile oficiale dintre state arată că nu e vorba doar de negocieri protocolares; sunt decizii capabile să modifice pe termen lung echilibrul regional.
Putin i-a propus anterior lui Zelenski discuții la Moscova, iar reacțiile sunt diverse: opinia publică, pozițiile statelor izolate sau aliate și cadrul juridic internațional generează scenarii complexe. China rămâne un actor-cheie care caută să mențină echilibrul, iar Coreea de Nord pare pregătită să-și intensifice sprijinul în favoarea Rusiei, pe baza înțelegerilor bilaterale. Astfel, fotografia de la Beijing transmite mai mult decât o simplă întâlnire: este o hartă a intereselor intersectate, cu implicații militare, economice și juridice.
Titlul vizitei și cifrele atacurilor (aproximativ 500 de drone) sunt elemente de reținut pentru discuțiile viitoare privind securitatea. Evoluția relațiilor dintre Moscova, Phenian și Beijing rămâne de urmărit, iar deciziile concrete, vizite oficiale, livrări de echipament militar, acorduri semnate, vor oferi indicii esențiale. Urmările depind la fel de mult de presiunea internațională asupra Rusiei, de atitudinea Chinei față de sancțiuni și de modul în care statele europene și regionale își coordonează răspunsurile.
Cum credeți că va influența invitația lui Putin și sprijinul lui Kim evoluția conflictului din Ucraina și strategiile țărilor din regiune?
Fii primul care comentează