De la discuţiile interne până la propunerile pentru guvernare: PSD a definitivat propria versiune pentru reforma administraţiei locale, iar din ceea ce se pare, primarii vor avea mai multă libertate decât se anunţase iniţial. Modificarea intervine după dezbateri aprinse privind redimensionarea posturilor din administraţie, o temă care revine periodic în istoria reformelor administrative din România.
Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, a detaliat ce va susţine PSD în negocierile de coaliţie. La început s-a discutat despre o reducere de 45% a numărului de posturi, măsură pe care Vasilescu afirmă că au reuşit să o oprească, motivând că se baza pe premise şi cifre eronate şi ar fi paralizat administraţia locală. Propunerea susţinută acum prevede o reducere de până la 30% a numărului de posturi, dar cu o limită importantă: reducerea efectivă să nu depăşească 20% din posturile ocupate în prezent. În plus, se cere păstrarea unei autonomii locale reale, astfel încât ordonatorii de credite, primari sau preşedinţi de consilii judeţene, să aibă o opţiune suplimentară: în loc de concedieri, pot decide reducerea cheltuielilor de personal cu 10%.
Practic, mesajul este că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să poată alege între disponibilizări sau tăieri salariale. Ideea este de a combina eficienţa bugetară cu posibilitatea ca administraţiile locale să gestioneze tranziţia în funcţie de specificul fiecărei unităţi teritoriale, nu după un plan unic şi abrupt. Vasilescu a subliniat că trebuie operate reduceri şi în administraţia publică centrală, propunând un prag minim de aproximativ 10% reducere de personal la nivel central, unde, spune ea, nu s-au făcut restructurări semnificative de ani de zile.
Propunerea PSD urmăreşte, pe de o parte, reducerea costurilor publice şi, pe de altă parte, menţinerea funcţionalităţii serviciilor locale. Discuţia ilustrează tensiunea obişnuită dintre reforme drastice impuse de sus şi abordări mai prudente, negociate local, care încearcă să evite efectele disruptive asupra serviciilor pentru cetăţeni.
Lia Olguţa Vasilescu a clarificat procentele: 30% reducere maximă propusă de partid, dar cu o restricţie practică de 20% din posturile efectiv ocupate, plus alternativa unei reduceri de 10% a cheltuielilor de personal la latitudinea ordonatorilor de credite. Aceste cifre vor figura, cel mai probabil, în discuţiile de coaliţie şi ar putea contura modul de aplicare a reformei administraţiei locale la nivel naţional. În acelaşi timp, propunerea pentru administraţia centrală prevede o reducere minimă de circa 10% de personal, subliniind faptul că şi centrul trebuie să contribuie la efortul de eficientizare.
Aceste propuneri ridică întrebări practice: cum vor fi calculate posturile „efectiv ocupate” în fiecare unitate administrativă, ce servicii riscă să fie afectate şi ce mecanisme de protecţie socială vor fi oferite angajaţilor disponibilizaţi sau afectaţi financiar? De asemenea, rămâne de văzut cum va fi reconciliată autonomia locală promisă cu necesitatea unor reguli comune la nivel naţional.
Sunt prezentate clar cifrele: 45% propus iniţial şi blocat, 30% reducere acceptată de principiu, dar limitată la 20% din posturile ocupate şi o alternativă de reducere a cheltuielilor de personal cu 10%, plus o reducere minimă de 10% în administraţia centrală. Cum crezi că ar trebui implementate aceste măsuri pentru a proteja serviciile esenţiale fără a menţine structuri supraîncărcate?
Fii primul care comentează