Propunerea PSD de a exonera de la plata CASS veteranii de război, deținuții politici și călugării reaprinde o veche dezbatere între solidaritate socială și sustenabilitate bugetară. Încă din primele reglementări ale sistemelor de asigurări sociale, societățile caută un punct de echilibru: cine merită sprijin public și cum se asigură acesta fără a epuiza resursele statului. În România de azi, această dilemă revine în Parlament, în declarații în Piața Victoriei și mesaje pe Facebook.
Social-democrații au anunțat inițierea unui proiect de lege care ar scuti anumite categorii – veterani de război, deținuți politici și călugări – de plata contribuției la sănătate. PSD motivează măsura prin corectitudine: aceste persoane ar fi fost nedreptățite de obligația contributivă, iar legea ar remedia situațiile. Sorin Grindeanu, președintele interimar al partidului, a afirmat că proiectul va fi finalizat și depus, subliniind că reformele trebuie realizate împreună cu oamenii, nu împotriva lor. Mesajul vizează opinia publică și pune accent pe protejarea unor categorii vulnerabile sau cu merite istorice.
Premierul Ilie Bolojan a reacționat prompt, readucând în discuție realitatea bugetară: excepțiile implică costuri. El a subliniat că, înainte de a adopta astfel de scutiri, trebuie verificată disponibilitatea fondurilor. A oferit date despre sistemul de sănătate: 6, 3 milioane de contributori și 16, 5 milioane de beneficiari, o disparitate importantă corelată cu numărul mare de excepții acordate de-a lungul timpului. Potrivit lui, aceste facilități, uneori mascate, au condus la subfinanțare și la dezechilibre între cei care plătesc și cei care beneficiază. Bolojan a avertizat că revenirea rapidă asupra unor măsuri adoptate anterior creează instabilitate și „breșe”, iar menținerea pe termen lung a excepțiilor îngreunează colectarea veniturilor necesare funcționării serviciilor publice.
Contrapunerile dintre PSD și premier scot în evidență două viziuni frecvente în politică: corectarea prin lege a unor nedreptăți sociale versus prudența fiscală care pune pe primul loc stabilitatea conturilor publice. Premierul a mai avertizat că stabilitatea coaliției va fi testată în zilele următoare, având în vedere anunțurile privind moțiuni de cenzură, semn că disputa depășește sfera fiscală și poate avea efecte politice imediate.
Anunțul PSD nu este strict un demers birocratic: se adresează unor grupuri cu încărcătură simbolică în România. Veteranii și foștii deținuți politici sunt văzuți drept martori ai unor perioade dificile; călugării reprezintă o lume religioasă pentru care unii cer excepții din motive morale. Solicitarea scutirilor pentru astfel de categorii are un impact emoțional și electoral, motiv pentru care disputa a ajuns rapid în spațiul public. Totuși, argumentele tehnice și cifrele invocate de premier rămân relevante: gestionarea sănătății publice necesită predictibilitate a veniturilor, altfel serviciile pot deveni dezechilibrate.
Concluzia încă nu e definitivă. PSD afirmă că va depune proiectul; Guvernul cere verificări bugetare și atrage atenția asupra costurilor. Tensiunea politică persistă, iar următoarele decizii pot influența atât modul de finanțare al sănătății, cât și stabilitatea coaliției. Dacă legea va trece, anumite categorii vor fi scutite de plata CASS; dacă nu, discuțiile despre reconcilierea echității cu responsabilitatea fiscală vor continua.
Proiectul PSD indicat de Sorin Grindeanu și cifrele menționate de Ilie Bolojan (6, 3 milioane contributori versus 16, 5 milioane beneficiari) readuc în prim-plan întrebarea privind limitele excepțiilor fiscale și cine suportă sarcina serviciilor publice. Ce părere ai: ar trebui statul să acorde astfel de scutiri, chiar dacă bugetul le-ar putea resimți, sau prioritară trebuie să rămână stabilitatea veniturilor pentru serviciile publice?
asta mă doare tare, serios. îmi aduc aminte de bunicu’, veteran, care se plimba mereu cu o pălărie zdrențuită și zicea “nu vrem lux, doar respect”… acum stau și mă întreb cine mai are timp să asculte povestile lor. da, bugetul conteaza, dar cum să pui cifre peste amintiri și suferințe? nu e doar contabilitate, e o rușine daca uităm oamenii aia. știu, stiu, poate pare populism, poate vor politicienii voturi, dar când văd un fost deținut politic sau un călugăr care n-are bani de medicamente, îmi vine să plâng. și da, uneori se pot găsi soluții punctuale, verificări, limite, nu neapărat scutiri nebune; dar măcar o grijă, o vorbă, o demnitate. parcă eram mai oameni altădată.