Discutăm despre schimbări în PSD: Consiliul Politic Naţional se reunește joi la Vila Lac pentru a definitiva organizarea congresului și pentru a adopta modificări ale Statutului. Reforma inițiată de președintele interimar Sorin Grindeanu are ca scop clarificarea identității doctrinare a partidului înainte de congresul de vineri de la Romexpo.
PSD propune o ajustare de limbaj în statut care elimină termenul „progresist” folosit în anii 2000. Motivul invocat de Grindeanu este că acea definiție nu mai reflectă realitatea politică actuală, iar partidul caută o formulare care să redea poziționarea curentă: centru-stânga, național și echilibrat. Noua formulare pune accent pe echitate socială, solidaritate și respect pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale românilor. În esență, PSD se prezintă ca un partid al valorilor și al responsabilității sociale, pro-european și angajat în cooperarea euroatlantică, dar cu rădăcini în identitatea națională, o combinație menită să evite etichetele ideologice importate, după cum a afirmat Grindeanu.
Înainte de congres, CPN de joi are pe ordinea de zi și aspectele organizatorice pentru reuniunea de la Romexpo, unde va fi aleasă conducerea partidului. Sorin Grindeanu este unicul candidat la președinție și candidează pe o platformă centrată pe unitate internă. El propune o echipă de conducere structurată astfel: cinci prim-vicepreședinți, Bogdan Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuț Pucheanu și Corneliu Ștefan, și 20 de vicepreședinți. Pentru funcția de secretar general a fost nominalizat europarlamentarul Claudiu Manda.
Contextul din jurul congresului nu este lipsit de tensiuni: Liviu Dragnea a afirmat că i s-ar fi refuzat invitația la congres, susținând că i s-ar fi limitat posibilitatea de a se adresa membrilor, iar fostul premier Adrian Năstase a spus că participarea sa ține de o decizie de conștiință, legată de reformarea partidului. Schimbarea terminologiei din statut a generat și comentarii publice; unii observatori au remarcat că termenul „progresism” a fost în ultimii ani asociat altor formațiuni, ceea ce a determinat PSD să-și reconfigureze discursul.
În final, privim spre temele mai largi: modificarea statutului și componența noii conduceri sunt mișcări strategice care urmăresc stabilitate internă și clarificare ideologică. Alegerea de a renunța la eticheta „progresist” și de a accentua valori precum tradiția, religia și identitatea națională semnalează o încercare de a se adresa mai direct electoratului tradițional, păstrând totodată un angajament pro-european. În același timp, prezența unor nume cunoscute în echipa propusă și disputele legate de invitații sau participări arată că partidul rămâne un spațiu al negocierilor și recalibrărilor. Ce efect va avea această repoziționare asupra imaginii publice a PSD și asupra strategiilor sale electorale viitoare?
Fii primul care comentează