Discuția privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază revine în atenție la București, PSD pregătindu-se să inițieze acțiuni parlamentare dacă premierul Ilie Bolojan nu explică public cum s-a luat decizia de a nu o prelungi. Tema are implicații economice și politice: de la efecte asupra inflației la tensiuni în coaliție, iar experiențele recente arată că astfel de dispute pot schimba rapid percepția publică și evoluția pieței.
PSD ia în calcul o inițiativă legislativă menită să reintroducă în Parlament obligativitatea plafonării prețurilor la alimentele de bază și, totodată, să găsească o majoritate care să o susțină. Conform surselor citate de presă la 15 septembrie 2025, această mișcare ar reprezenta o reacție la refuzul premierului Bolojan de a răspunde la acuzațiile conform cărora decizia de a renunța la plafonare nu ar fi fost discutată în coaliție. Dacă prim-ministrul rămâne la ideea neprelungirii, plafonarea ar urma să înceteze la 1 octombrie 2025. Practic, începând cu luna octombrie, prețurile unor produse esențiale ar putea fi lăsate libere să crească, iar PSD vrea să împiedice acest lucru printr-o lege adoptată în Parlament.
Reacțiile din partid sunt hotărâte. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că decizia de eliminare a plafonării nu a fost discutată în coaliție și că PSD nu și-a dat acordul. Potrivit declarațiilor sale, specialiștii avertizează că ridicarea plafonării ar putea crește inflația cu 2-3 puncte procentuale, ar reduce consumul și ar afecta puterea de cumpărare a populației. Pe scurt, o modificare cu efecte macroeconomice notabile, tradusă în portofele mai subțiri pentru mulți cetățeni. Nu e vorba de estimări intuitive, ci de calcule ale economiștilor, care nu sunt entuziaști la ideea unor surprize.
În schimb, executivul a prezentat o altă versiune: purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat, potrivit presei, că decizia de a nu prelungi plafonarea a fost luată de coaliția de guvernare. Contradicția dintre afirmațiile PSD și poziția purtătoarei de cuvânt scoate în evidență o problemă de comunicare în coaliție, iar atunci când politicienii se contrazic public, consecințele se răsfrâng rapid asupra consumatorilor și piețelor.
Contextul economic trebuie analizat cu atenție: plafonarea prețurilor este un instrument folosit pentru a limita creșterea costurilor unor bunuri esențiale pe termen scurt, dar ridicarea ei poate genera efecte complexe, inclusiv presiuni inflaționiste. Din punct de vedere politic, demersul PSD de a propune o lege urmărește și să arate public că protejează interese economice imediate ale populației, în timp ce executivul pare mai înclinată spre relaxarea acestor restricții, după propriile argumente.
Ce urmează este un proces politic și legislativ: dacă PSD depune proiectul în Parlament, va căuta susținători pentru a garanta menținerea plafonării. Inițiativa poate bloca sau amâna efectele unei decizii administrative luate de Guvern și va impune clarificarea pozițiilor în coaliție. Divergențele de discurs între liderii politici arată cât de important este să fie urmărite nu doar declarațiile televizate, ci și textele legislative care vor ajunge în plen.
Concluzie: data de 1 octombrie 2025 este prezentată ca termenul la care ar înceta plafonarea, iar numele Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu delimitează liniile conflictului politic actual. Pe de o parte se află decizia executivului, pe de alta reacția legislativă propusă de PSD, ambele pot influența inflația și puterea de cumpărare. Pentru a urmări evoluția, urmărește știrile pentru actualizări și voturile din Parlament pentru a vedea cine reușește să strângă majoritatea. Ce părere ai despre ideea ca Parlamentul să intervină pentru a menține plafonarea prețurilor?
Fii primul care comentează