Congresul PSD de la sfârșitul săptămânii a adus împreună foști conducători, gustări tradiționale și o schimbare doctrinară clar în direcția conservatorismului, iar la final Sorin Grindeanu a fost ales președinte cu puteri depline. Rememorând episoade recente din istoria partidului, când liderii se concentrează în jurul acelorași figuri ca într-un ritual, evenimentul a avut ecouri evidente ale unor discursuri și atitudini întâlnite la partidele de opoziție.
Sala a alternat între o atmosferă festivă și una formală: mici și pâine în holuri, delegați discutând traiectoria partidului și, în sală, foștii președinți Adrian Năstase, Mircea Geoană și Victor Ponta primiți cu aplauze. Prezența lor a încercat să creeze o legătură cu trecutul formațiunii, iar Marcel Ciolacu, care părea deja schițat în declarațiile anterioare, a menținut același registru al familiarității politice. Momentul a mobilizat participanții, chiar dacă nota festivă a fost temperată de tonul solemn al invitaților.
Congresul a votat în unanimitate o modificare doctrinară: PSD renunță la progresism și se îndreaptă spre valori tradiționale și religioase, adoptând o orientare mai conservatoare. Pe scena principală au fost discursuri cu accente ce aminteau de retorica opoziției, iar apelurile pentru menținerea unui echilibru între orientarea proeuropeană și criticile la adresa politicilor europene au fost clare. Victor Negrescu, noul prim-vicepreședinte, a subliniat că nu este un moment de sărbătoare, ci unul de trezire, iar alocuțiunile s-au concentrat pe protejarea industriei și a fondurilor naționale în fața unor decizii externe considerate dăunătoare.
Schimbarea doctrinară a fost adoptată după discuții informale și dezbateri pregătitoare, unele purtate chiar la mesele cu mici, imagine devenită leitmotiv al zilei. Pentru unii delegați, tranziția a fost limpede și binevenită; pentru alții, implicațiile practice rămâneau neclare. Au existat critici privind organizarea: vorbitorii au depășit adesea timpul alocat, iar nemulțumirile s-au auzit pe holuri. Reacțiile au variat de la plictiseală la iritare, în special când anumite intervenții au întârziat programul.
Pe parcursul zilei s-a conturat și o dimensiune locală a congresului: promovarea unor candidați pentru funcții administrative, printre care Daniel Băluță pentru Primăria Capitalei, a trecut aproape neobservată din cauza oboselii delegaților. Mulți au părăsit sala în timpul intervenției sale, iar atenția publică s-a concentrat mai mult pe numele mari prezente și pe direcția ideologică adoptată.
Votul pentru președinte s-a desfășurat electronic, prin coduri QR, iar rezultatul părea previzibil înainte de închiderea urnelor. Mulți delegați au plecat înainte de anunțul final, semn că pentru o parte dintre participanți congresul a fost mai degrabă o formalitate decât o dezbatere decisivă. Atmosfera generală a combinat tradiție, ritual și un pas calculat spre o poziționare conservatoare, cu speranța recâștigării unui electorat vechi.
Trecerea PSD la un discurs mai conservator și alegerea lui Sorin Grindeanu ca președinte cu puteri depline pun în evidență o tendință clară de repoziționare politică. Aceasta scoate în relief tensiunea dintre continuitate și adaptare: continuitatea reprezentată de nume istorice precum Năstase, Geoană sau Ponta și adaptarea printr-un program doctrinar axat pe valori tradiționale. Rămâne de urmărit cum se vor transpune aceste decizii în politici concrete, în special în domenii sensibile precum economia energetică, fondurile europene și administrația locală.
Alegerea doctrinelor și a personalităților la congres ridică întrebări despre modul în care partidele se reinventează pentru a-și recâștiga electoratul. Exemplul schimbării anunțate de PSD deschide probleme practice: cum vor afecta aceste decizii proiectele politice legate de industrie, energie și relația cu UE și ce înseamnă, în practică, revenirea la valori tradiționale pentru administrația locală și pentru candidați precum Daniel Băluță? Ce părere ai despre direcția pe care a luat-o PSD?
Fii primul care comentează