Proteste masive în Cehia și în Slovacia împotriva lui Andrej Babiš și Robert Fico pentru susținerea democrației

Măsurile concrete cerute de contestatari includ refuzul cooperării politice cu formațiuni de extremă dreaptă, apărarea independenței mass-media și consolidarea legăturilor cu Uniunea Europeană. Pe termen scurt, dinamica politică va depinde de negocierile parlamentare și de capacitatea instanțelor și a structurilor democratice de a funcționa independent. Pe termen lung, rămâne deschisă întrebarea dacă electoratul va prefera stabilitatea prin compromisuri politice sau va continua să tragă semnale de alarmă pentru a apăra standardele democratice obținute după 1989.
Andrej Babiš și Robert Fico rămân nume centrale în aceste evoluții, iar deciziile lor vor influența poziționarea regiunii față de UE și Rusia, precum și funcționarea normală a instituțiilor democratice. Ce se va întâmpla în lunile următoare depinde mult de intensitatea mobilizării civice, de reacția instituțiilor judiciare și de orientarea alianțelor parlamentare. Credeți că protestele pot modifica imediat cursul politic sau vor constitui mai degrabă un semnal de alarmă pe termen lung?
Mii de oameni au ocupat centrul Pragăi sub lozinca Republica Cehă nu este de vânzare, purtând pancarte împotriva miliardarului Andrej Babiš, victorios în alegerile legislative din octombrie și în proces de negociere pentru formarea unui guvern cu două partide eurosceptice. Protestele readuc aminte de 17 noiembrie 1989, când reprimarea unui marș pașnic a declanșat revolta care a răsturnat regimul pro-moscovit și a restabilit democrația în Cehoslovacia. Patru ani mai târziu, țara s-a divizat în Republica Cehă și Slovacia, iar ambele au intrat în Uniunea Europeană. Un student de 19 ani, cu drapelul UE pe umeri, a afirmat că nu vrea să piardă libertatea obținută și că Babiš înclină cehia mai degrabă spre Est decât spre Vest. Protestele din 2019, care au adunat 250.000 de persoane, rămân un punct de referință pentru mobilizare în această țară de 10, 9 milioane de locuitori.
Imaginile din Piața Venceslau din Praga și din piețele slovace revin în minte când auzi că protestatarii revin pe străzi pentru a apăra valorile democratice câștigate după 1989. Tranziția de la dictatură la democrație, marcată de evenimentele din noiembrie 1989, pare din nou pusă sub semnul întrebării de mișcările și deciziile liderilor politici actuali din Cehia și Slovacia.
Reacțiile publicului nu sunt doar nostalgii. Un antreprenor de 60 de ani, prezent la proteste, a spus că și el era în piață în 1989 și se teme să nu se revină la vremuri în care libertatea era pusă în pericol. Mulți își exprimă dorința de a rămâne parte a spațiului european și refuzul de a transforma țara într-un cal troian pentru influențele rusești.
Acest val de proteste readuce în prim-plan teme care au traversat ultimele decenii: responsabilitatea clasei politice, independența justiției, libertatea presei și poziția țărilor din flancul central-est european între UE și Rusia. Cazurile lui Andrej Babiš și ale lui Robert Fico arată cum lideri cu trecut comunist și legături economice semnificative pot stârni îngrijorări privind direcția politică a țărilor lor și relațiile externe. Numirile în posturi cheie a unor foști sau actuali inculpați, alianțele cu partide eurosceptice și gesturile care slăbesc societatea civilă sunt factori care determină cetățenii să iasă în stradă, reactualizând memoria protestelor masive din 2019 sau 1989.
Nici la sud de graniță situația nu e calmă. În Slovacia, zeci de mii de persoane s-au mobilizat împotriva premierului Robert Fico în mai multe orașe, inclusiv la Bratislava. Pe pancarte se putea citi Libertatea nu este un cadou, ci un drept. Fico, 61 de ani, aflat la al patrulea mandat, are și el un trecut comunist și guvernează cu sprijinul formațiunii de extremă dreapta SNS. Criticii susțin că ia măsuri care subminează democrația: atacă organizațiile neguvernamentale, înlocuiește elitele culturale și slăbește independența presei, semne că se aliniază unor practici observate și în Ungaria vecină. De asemenea, Fico a refăcut legături mai strânse cu Rusia, în pofida invaziei ruse în Ucraina, și refuză să ofere sprijin concret Kievului.
Babiș, în vârstă de 71 de ani, om de afaceri cu afaceri extinse, inclusiv în România, a mai condus guvernul și a fost acuzat de fraudarea unor subvenții europene, acuzații pe care le neagă, numindu-le campanii de denigrare. Pentru a forma o majoritate, s-a aliat cu partidul de extremă dreaptă SPD și i-a oferit președinția parlamentului liderului acestui partid, Tomio Okamura, urmărit pentru incitare la ură. Unul dintre organizatorii mitingului, Mikuláš Minár, a criticat revenirea la putere a lui Babiș, sugerând existența unui posibil pact mafiot, având în vedere că doi suspecți cu probleme judiciare ocupă poziții care le pot asigura reciproc imunitate.