Dan Cârlan, președintele Sindicatului Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), spune că angajații din majoritatea primăriilor unde sindicatul are organizații sunt, din această vineri, în protest: sunt la serviciu, dar nu lucrează cu publicul. Miza: contestarea planului Guvernului de a reduce personalul din administrația locală.
Cârlan descrie propunerea Guvernului ca o viziune foarte dură a premierului, care nu a cedat niciun punct. El atrage atenția că măsura poate șubreda capacitatea administrativă a primăriilor comunale. Prin această formă de protest, sindicaliștii vor să arate și cetățenilor consecințele concrete ale reducerilor propuse. Practic, angajații își fac treaba intern, rezolvă sarcinile administrative, dar refuză interacțiunea directă cu publicul, pentru a ilustra ce s-ar întâmpla dacă mulți funcționari ar rămâne „tăiați în două” și ar lucra doar jumătate de normă la o primărie și jumătate la alta. Cârlan dă un exemplu simplu: cine vine la primărie pentru eliberarea unui certificat de deces poate să găsească funcționarul plecat la o altă comună tocmai atunci când e nevoie de el. Mesajul e clar: vrem ca oamenii să înțeleagă ce îi așteaptă.
Președintele SCOR spune că acțiunea de vineri a pornit spontan și va continua. Sindicatul face demersuri către parlamentarii din județe pentru a depune amendamente pe problemele majore identificate. Scopul este să oprească transformarea unor posturi în „jumătăți de om”, măsură pe care, susțin sindicaliștii, nu ar aduce economii reale la buget și nu ar rezolva deficitul.
SCOR nu are încă o evidență completă a celor care au participat la protest; o primă estimare ar putea fi făcută luni, după un sondaj intern programat în weekend.
Pe de altă parte, Tiberiu Negrei, vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA), a precizat că acțiunile din primăriile sătești nu sunt organizate de FNSA și a regretat că mișcarea sindicală din România este fragmentată. El spune că, în loc să existe o mișcare unită, sindicatele sunt dispersate, ceea ce reduce eficiența demersurilor comune.
Voi ce credeți: ce impact ar avea asupra vieții zilnice din comunități o administrare în care funcționarii lucrează împărțiți între mai multe primării?
deci, cine zice că ar fi afectat direct? pai, sună logic: oamenii care au nevoie urgentă de acte, bătrânii care nu se descurcă online, micile afaceri locale care depind de avize rapide. dacă funcționarul e împărțit între 2-3 comune, când ai nevoie de un certificat de deces sau de un extras de carte funciară s-ar putea să-l găsești plecat la alta primărie. e destul de simplu: întârziere, nervi, drumuri în plus.
plus: serviciile care necesită continuitate (taxe, urbanism, social) o să sufere. cine gestionează programele sociale când omul responsabil e la altă comună? sau autorizațiile pentru construcții — stai cu proiectul blocat luni întregi din cauza lipsei unei semnături. nu prea e ok pt investitori locali sau pentru cine vrea sa repare ceva urgent.
pe de altă parte, dacă au găsit o soluție digitală bună, poate reduce din impact. dar haide, majoritatea primăriilor mici nu sunt high-tech. și personal insuficient înseamnă mai multă birocrație pentru cetățean: cozi, telefoane, drumuri.
întrebarea reală: cine plătește costul asta? bugetul face economie teoretică, dar costurile ascunse — timp pierdut, plăți întârziate, probleme sociale — le suportă comunitatea. cred că ar trebui să vedem un studiu concret: cât ar economisi statul vs cât pierd localnicii. altfel pare doar o apăsare pe oameni.
voi ați avut experiențe din astea? cum v-a afectat când un funcționar era plecat sau când serviciile erau lente? spuneți, poate vedem cât de rău e în realitate.