Propunere legislativă privind camerele purtate de polițiști: norme precise pentru poliția locală și securitatea datelor

Documentul apare într-un context mai amplu: recent, Guvernul a impus obligativitatea purtării de bodycam-uri pentru angajații ANAF, Vămii și ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc în timpul controalelor fiscale și vamale. Această tendință indică o extindere a utilizării camerelor purtabile în instituțiile publice, ceea ce impune un echilibru între interesul pentru transparență și protejarea datelor personale.
Inițiativa survine după mai multe sancțiuni recente aplicate unor structuri locale care au folosit aceste dispozitive fără un temei legal explicit. Directoratul de Poliție Locală din Cluj-Napoca a primit sancțiuni din partea ANSPDCP pentru încălcarea principiilor GDPR, iar în cazul polițiilor locale din Constanța și Sector 4 deciziile autorității au fost validate de instanțe, obligând oprirea utilizării și ștergerea înregistrărilor nelegale. Aceste precedente sunt invocate în proiect pentru a evidenția necesitatea unei reglementări speciale care să clarifice situația și să prevină încălcarea drepturilor persoanelor.
Accesul la înregistrări va fi strict controlat: doar persoanele desemnate, precum conducerea poliției locale sau naționale, procurorii și instanțele, vor putea vizualiza sau utiliza materialele, în baza unui protocol clar. Orice acces neautorizat va fi interzis și sancționat conform legislației. Aspectele tehnice nu sunt neglijate: cerințele de securitate prevăzute de GDPR se aplică explicit, stocare protejată, jurnal de acces, criptare, toate menite să prevină scurgerile de informații.
Proiectul enunță reguli practice: activare la intervenție, păstrare temporară (de ex. 6 luni), acces restricționat doar celor desemnați și securizare conform GDPR. Cum crezi că ar trebui monitorizate autoritățile pentru a te asigura că aceste reguli sunt respectate?
Încă din momentul apariției primelor camere purtabile, de la camerele de corp utilizate în polițiile din Occident până la adaptările recente în administrațiile românești, ideea de a înregistra interacțiunile oficiale a generat discuții privind transparența, confidențialitatea și necesitatea unor reguli clare. Propunerea legislativă actuală urmărește să unească aceste aspecte printr-un cadru legal: polițiștii locali să poată purta și folosi bodycam-uri în timpul serviciului, cu norme precise privind momentul și modul de utilizare în România.
Persoanele înregistrate vor beneficia de drepturile consacrate în legislația privind protecția datelor: acces, rectificare, ștergere în condițiile legii, cu excepțiile justificate de activitățile de aplicare a legii. În spiritul transparenței, proiectul prevede și informarea cetățenilor că polițiștii locali pot purta astfel de camere: semn vizibil pe uniformă și, acolo unde este posibil, informare verbală la începutul interacțiunii. Practic, dacă observi semnul pe uniformă și ți se comunică că are loc înregistrarea, nu mai este nevoie de speculații inutile despre cine te filmează.
Proiectul stabilește scopurile acceptabile pentru utilizarea bodycam-urilor: documentarea faptelor antisociale, obținerea de probe pentru anchete penale sau contravenționale, instruirea personalului și apărarea polițiștilor împotriva acuzațiilor nefondate privind comportamentul. Se interzice folosirea camerelor în scopuri incompatibile, precum supravegherea arbitrară a populației sau utilizarea în scopuri personale. Practic, nu este permisă transformarea camerei într-un jurnal personal al aventurilor urbane.
Proiectul menționează explicit termene de păstrare, rolul ANSPDCP în constatările anterioare și obligațiile privind informarea vizibilă și verbală; aceste elemente concrete vor fi esențiale la implementare. Crearea unor protocoale clare de acces și a unor măsuri tehnice solide de protecție a datelor va decide, în cele din urmă, dacă bodycam-urile vor spori responsabilitatea publică sau vor genera noi litigii.
Pe de o parte, reglementarea propusă oferă claritate juridică, limite și garanții pentru evitarea sancțiunilor și a încălcărilor de drepturi; pe de altă parte, rămân provocări practice: cine decide când o înregistrare este justificată, cum se aplică excepțiile în dosare sensibile și în ce măsură mecanismele interne de control vor funcționa eficient. Distribuirea responsabilităților instituționale, asigurarea resurselor pentru securitatea datelor și monitorizarea respectării protocoalelor sunt elemente esențiale pentru ca bodycam-urile să devină un instrument util, nu o sursă suplimentară de probleme juridice.
Pentru a preveni prelucrarea excesivă a datelor, proiectul introduce măsuri de minimizare: dispozitivele trebuie activate doar pe durata intervenției sau a situației operative care justifică înregistrarea; nu este permisă filmarea continuă și nejustificată a tuturor activităților unei persoane din rândul polițiștilor. În privința stocării, propunerea prevede un termen redus de păstrare, exemplificat cu 6 luni, prelungirea fiind posibilă doar dacă înregistrările sunt necesare pentru o anchetă în curs sau ca probă într-un dosar. După îndeplinirea scopului, materialele vor fi arhivate conform legii sau distruse dacă nu mai sunt relevante.
Proiectul încearcă să echilibreze protecția datelor și necesitatea documentării activităților de ordine publică. Dacă prevederile vor fi adoptate și puse în aplicare corect, România va beneficia de un cadru clar pentru utilizarea camerelor corporale de către poliția locală, cu reguli tehnice și procedurale menite să protejeze cetățenii și să ofere probe credibile în investigații. Rămâne de urmărit modul în care vor funcționa mecanismele de control și transparență în practică, în special în localitățile unde au existat anterior probleme sancționate.