Propunerea de a interzice vânzarea băuturilor energizante care conțin peste 150 mg de cofeină pe litru persoanelor sub 16 ani reaprinde o veche dezbatere despre ceea ce le oferim copiilor. De la cafeaua mamei până la băuturile cu etichete strălucitoare, stimulentele energetice au pătruns rapid în viața tinerilor, iar autoritățile doresc acum să stabilească o limită clară în magazine și la automate.
Ministrul sănătății și susținătorii propunerii susțin că restricționarea accesului la produse precum Red Bull, Monster, Relentless și Prime ar putea proteja sănătatea copiilor și preveni probleme reale. Estimările menționate arată că până la 40.000 de copii ar putea evita obezitatea dacă măsura ar funcționa eficient. De asemenea, oficialii atrag atenția asupra impactului asupra somnului, anxietății, concentrării și performanțelor școlare, toate posibile consecințe ale consumului frecvent de cofeină și zahăr la vârste mici. NHS recomandă, pentru context, ca adulții să nu depășească aproximativ 30 g de zahăr adăugat pe zi, iar expunerea exagerată la cofeină peste 400 mg zilnic poate provoca anxietate, insomnie, dureri de cap și tulburări gastrointestinale.
Diferența între băuturile răcoritoare obișnuite și cele energizante se vede clar în cifre: o ceașcă de cafea conține în jur de 80–100 mg de cofeină, ceaiul aproximativ 40 mg, iar o doza de Coca-Cola de 330 ml are cam 33 mg. Totuși, în cazul energizantelor, concentrația de cofeină este mai mare: o cutie de Red Bull de 250 ml aduce aproximativ 80 mg, iar o cutie de Monster de 500 ml ajunge la 160 mg. Zahărul din aceste produse poate fi semnificativ: 27 g la 250 ml Red Bull, 55 g la 500 ml Monster sau 19 g la 500 ml Relentless. Aceste valori explică de ce experții în sănătate și grupurile de advocacy pun accent atât pe cofeină, cât și pe zahăr.
În prezent, reglementarea prevede ca băuturile cu peste 150 mg de cofeină pe litru să aibă etichete care avertizează că nu sunt recomandate copiilor, iar supermarketurile mari, precum Tesco, Sainsbury’s, Waitrose, Morrisons și Asda, au luat deja măsuri și au încetat să le vândă tinerilor. Totuși, guvernul susține că unele magazine mici continuă să le ofere adolescenților, motiv pentru care se propune o interdicție legală mai clară. Secretarul pentru sănătate a remarcat ironia situației: cum putem cere rezultate bune la școală dacă unii copii consumă zilnic echivalentul a două espresso? Avertismentul nu e doar retoric; somnul și capacitatea de concentrare sunt afectate în mod curent, iar variantele cu mult zahăr contribuie la creșterea în greutate și la apariția cariilor dentare.
Planul guvernamental include o consultare de 12 săptămâni pentru a colecta dovezi de la experți în sănătate și educație, comercianți, producători, autorități locale și public. Cercetători și organizații precum Action on Sugar susțin că aceste băuturi sunt inutile pentru tineri și prezintă riscuri reale: zaharurile libere cresc riscul de obezitate, diabet de tip 2 și carii, iar cofeina ridicată poate afecta sănătatea mintală și bunăstarea. Ei mai subliniază necesitatea eliminării lacunelor din aplicare, de exemplu la automatele de vânzare sau în magazinele de proximitate, pentru ca eventualele restricții să nu rămână doar pe hârtie.
Din partea industriei, reprezentanții băuturilor răcoritoare afirmă angajamentul pentru autoreglementare. British Soft Drinks Association declară că membrii săi nu promovează aceste produse către cei sub 16 ani și că etichetează băuturile cu conținut ridicat de cofeină ca nerecomandate pentru copii, conform codului de practică existent. Criticii, însă, consideră că autoreglementarea nu este suficientă și că este nevoie de măsuri legale pentru a asigura uniformitate și aplicare.
Pe scurt, dezbaterea vizează echilibrul între libertatea comercială și protecția sănătății publice a copiilor, între informare și acces efectiv. Interzicerea vânzării către cei sub 16 ani ar aborda atât problema cofeinei, cât și pe cea a zahărului, dar eficacitatea depinde de implementare: etichete, controale la punctele de vânzare și o campanie de informare pentru părinți și profesori. Pași practici ar include monitorizarea supermarketurilor majore care deja respectă restricțiile, verificarea vânzărilor în magazinele mici și actualizarea etichetelor pentru produse precum Red Bull, Monster, Relentless și Prime.
Un detaliu din text menționează că aproximativ 100.000 de copii consumă zilnic cel puțin o băutură energizantă cu conținut ridicat de cofeină. Această cifră ridică întrebări practice: cum vor fi detectate vânzările către minori în magazinele mici și la automate, și cine va suporta costurile controalelor? O regulă bine definită rămâne utilă doar dacă are și mecanisme clare de aplicare: controale periodice, sancțiuni proporționale și programe de prevenire în școli care explică efectele cofeinei și zahărului. Creșterea conștientizării în rândul părinților și profesorilor, împreună cu acțiuni concrete în retail, pare esențială pentru ca beneficiile estimate, reducerea obezității și îmbunătățirea somnului și concentrării, să devină realitate. Care crezi că ar fi cea mai eficientă măsură practică pentru a limita accesul tinerilor la aceste produse?
Sunt de acord cu restricția; controale periodice și sancțiuni ar face regula aplicabilă, plus educație în școli — cine finanțează verificările?
Bine, ideea suna ok, dar sincer… cine controleaza magazinele mici? 😅 părinții tot trebuie sa fie pe faza. Eu cand eram mic luam de la automat, nimeni nu verifica buletin. Ar fi fain sa pună limită la automate (card sau cod pe telefon) și să treacă educația asta in orele de sănătate, nu doar hârtii. Plus, să taxeze mai mult zahărul din astea, merge bine pt descurajare. Nu e doar cofeina, e combo-ul cu zahăr care le distruge somnul si-i face agresivi sau obosiți la scoală. Oricum, dacă nu sunt controale și sancțiuni, rămâne pe hârtie. vezi să nu…
da, ok, dar parcă prea multă bătaie de cap pt unii părinți, lasați-i să decidă 🙂