Propunerea legislativă inițiată de Cristina-Emanuela Dascălu împreună cu 33 de parlamentari AUR solicită ca, la începutul orelor din învățământul preuniversitar, elevii și cadrele didactice să intoneze imnul național și să rostească Tatăl Nostru. Propunerea a fost înregistrată la Camera Deputaților pentru dezbatere și readuce în prim-plan relația dintre școală, identitate națională și spiritualitate.
Această inițiativă reactivează vechi dispute privind ce ar trebui să se întâmple în sălile de clasă. Semnatarii afirmă că, într-o perioadă în care identitatea națională, cultura și credința sunt mai puțin vizibile în spațiul public, este necesar să se reintroducă practici educaționale care să conecteze tinerii la rădăcinile lor istorice și spirituale. În expunerea de motive se susține că lipsa unor ritualuri educative creează un gol formativ ce poate fi umplut de influențe culturale externe, considerate de inițiatori incompatibile cu valorile fundamentale ale societății românești.
Proiectul menționează că participarea la rostirea rugăciunii ar fi opțională pentru elevi și profesori, un aspect menit să evita conflicte directe legate de libertatea de conștiință. Ca argumente în favoarea propunerii, semnatarii invocă practici din alte țări europene, precum Polonia, Grecia sau Italia, unde există încă momente dedicate simbolurilor naționale și, în anumite cazuri, unor practici cu tentă religioasă în școli.
Inițiativa este semnată de deputata AUR Cristina-Emanuela Dascălu și de alți 33 de parlamentari din același grup. Propunerea urmează traseul procedural la Camera Deputaților, unde poate fi dezbătută, amendată sau respinsă de legislativ.
Tatăl Nostru și imnul sunt menționate explicit în text ca elemente care ar marca începutul orei, însă proiectul subliniază clar caracterul opțional al participării la rugăciune. În arena politică românească astfel de propuneri generează frecvent discuții despre separația dintre stat și religie, despre rolul educației în transmiterea valorilor și despre modul în care se echilibrează respectul pentru tradiție cu garanțiile constituționale privind libertatea de conștiință. Exemplele din Polonia, Grecia sau Italia sunt prezentate ca justificări ale fezabilității unor practici similare, dar fiecare țară are propriul context legal și istoric care influențează implementarea.
O parte a publicului va percepe această propunere ca o revenire la practici care întăresc sentimentul de apartenență, în timp ce alții vor ridica întrebări privind neutralitatea școlii publice și modul în care se respectă diversitatea de credințe a elevilor. Procedura parlamentară va stabili, în final, dacă propunerea va avansa sau va rămâne doar subiect de discuție publică.
Proiectul, inițiat de deputata Cristina-Emanuela Dascălu, are ca scop influențarea modului în care se desfășoară începutul orelor în unitățile de învățământ preuniversitar. Care crezi că ar fi efectele practice ale unei asemenea măsuri în sistemul şcolar românesc?
Fii primul care comentează