Proiectul care prevede interzicerea jocurilor de noroc la parterul blocurilor aduce în atenție Guvernul Bolojan și administrațiile locale

Modificările legislative ar putea apărea exact când Guvernul pregătește descentralizarea autorizării: primăriile vor putea decide nu doar dacă sunt permise jocurile de noroc, ci și în ce zone acestea pot funcționa. Raportul privind scoaterea jocurilor de noroc de la parter mai trebuie avizat de comisia juridică, apoi va ajunge la votul final al Camerei Deputaților.
Proiectul legislativ, discutat anterior pe Profit.ro, prevede că, pentru obținerea autorizației, operatorii ar trebui să ateste că spațiul nu este la parterul blocurilor. Guvernul avertizează însă că adoptarea unei astfel de măsuri ar impune norme tranzitorii care să permită o adaptare graduală, altfel efectele economice și sociale ar fi prea bruște.
Guvernul a motivat opoziția față de interzicerea jocurilor de noroc la parterul blocurilor prin argumente precum faptul că multe puncte de lucru ar trebui închise, deoarece majoritatea spațiilor comerciale existente, în orașe și sate, sunt situate la parter. Acest aranjament, rezultat al unei viziuni urbanistice dinainte de 1989, ar face ca o interdicție strictă să reducă brusc numărul locațiilor autorizate. Executivul atrage atenția și asupra consecințelor economice și sociale: pierdere de locuri de muncă, creșterea șomajului local și diminuarea veniturilor la bugetul de stat și la cele locale. De asemenea, ar putea apărea inechități între operatorii aflați deja pe piață și cei care ar dori să intre, ținând cont că există deja o restricție totală pentru localitățile cu sub 15.000 de locuitori.
De ceva timp se poartă discuții aprinse despre o regulă care ar interzice amplasarea locurilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor, iar acum proiectul se apropie de votul final al Camerei Deputaților, după ce Senatul l-a adoptat tacit. Tema intersectează decizii fiscale, administrație locală și reglementări urbanistice, iar originile acestor spații comerciale vin dintr-o organizare urbanistică anterioară anului 1989, când numeroase magazine și birouri erau proiectate la parterul clădirilor rezidențiale.
În comisia de buget, deputații au luat în considerare această observație și au extins perioada de intrare în vigoare a prevederii de la 3 la 6 luni; tot acolo s-a adoptat în unanimitate un raport preliminar favorabil legii. Comisia pentru industrii și servicii a emis și ea un raport favorabil, urmând ca poziția comisiei juridice să decidă soarta finală înaintea votului în plen al Camerei Deputaților. În dezbaterile din comisia pentru industrii au fost exprimate și temeri că măsura ar afecta mulți operatori, iar ONJN a propus introducerea în legislația primară a unor criterii diferențiate pentru tipurile de jocuri de noroc, de exemplu între pariuri și loterie.
Raportul preliminar al comisiei de buget, creșterea cotei la 4% din august 2025 și propunerea de transfer a autorizării către primării sunt elemente concrete care arată cum o modificare aparent punctuală poate genera efecte în lanț: 6 luni pentru conformare, posibilă pierdere de locuri de muncă, diferențieri legislative între tipuri de jocuri și noi competențe locale. Un exemplu util rămâne atenția la detalii procedurale: comisia juridică stabilește termenul final, iar Camera Deputaților votează. Cum consideri că ar trebui decidenții să echilibreze protecția locuitorilor cu păstrarea locurilor de muncă în comunități?
Inițiativa a fost inițial semnalată pe Profit.ro și Profit Insider și, în același timp, Guvernul Bolojan a propus majorări fiscale: cota minimă de impozitare a veniturilor din jocuri de noroc crește de la 3% la 4% pentru sumele plătite începând din august 2025. Totodată, reforma administrației locale, momentan în așteptare, prevede transferul competenței de autorizare către autoritățile locale și chiar posibilitatea introducerii de taxe suplimentare pentru aceste activități. Astfel, primăriile ar putea decide dacă permit sau nu jocurile de noroc și în ce zone ale localităților pot funcționa acestea.