De la încheierea mandatului lui Eduard Novak și până în prezent, controversa privind cine și în ce condiții poate evolua în echipele sportive a revenit în centrul atenției în politica locală. Camera Deputaților a adoptat un amendament care obligă cluburile să asigure un procent minim de jucători români, însă numeroase aspecte practice rămân neclare: când intră în vigoare sancțiunea, câte penalizări pot fi aplicate și cum vor proceda federațiile sportive.
Inițiativa, reluată de deputatul Ciprian Paraschiv și susținută de grupurile AUR, SOS și POT, pare o reluare a vechii propuneri pe care Novak o încercase anterior printr-o ordonanță de urgență, care însă nu putea fi pusă în aplicare din lipsa unui cadru sancționator clar. De data aceasta, amendamentul fixează cuantumul contravenției, dar nu clarifică dacă amenda se dă după fiecare meci în care norma e încălcată sau doar la sfârșitul sezonului. Textul lasă federațiilor libertatea de a decide modul de aplicare, precizând că stabilirea ponderii va fi făcută de federațiile naționale începând cu sezonul competițional 2026-2027. Pe scurt: legiuitorii stabilesc o țintă, iar aplicarea concretă rămâne la discreția organismelor sportive.
Proiectul a trecut cu o majoritate covârșitoare în Camera Deputaților: 239 de voturi pentru, opt împotrivă, 33 de abțineri și doi neprezenți la vot. Propunerea fusese deja respinsă în Senat, dar Camera are putere decizională în acest caz. Următorul pas formal este promulgarea de către primarul general Nicușor Dan pentru a intra în vigoare.
În plen, Ciprian Paraschiv a susținut adoptarea legii, argumentând că blazonul federațiilor reflectă identitatea națională și că măsura ar servi interesului viitor al României. Mesajul său a avut un ton mobilizator, adresat și, spune el, urmărit de părinți din toată țara. În schimb, opoziția a fost tranșantă. Deputatul PNL Ionuț Stroe a atacat proiectul, numindu-l discriminatoriu și o imixtiune a politicii în sport. El a avertizat că o astfel de lege poate limita dreptul la muncă al sportivilor, inclusiv al românilor, și ar putea plasa România printre puținele state care impun criterii politice sau de cetățenie în componența echipelor. Stroe a considerat inițiativa populistă, ruptă de realitățile competiționale, și a prevăzut că legea s-ar întoarce de la promulgare pentru reexaminare pe motive constituționale.
Rămân multe întrebări practice: ce procent exact vor impune federațiile, cum vor fi monitorizate cluburile, dacă amenzile vor fi aplicate per meci sau per sezon și ce efect real va avea aceasta asupra competitivității echipelor în competițiile interne și europene. Cadrul legal propus transferă responsabilitatea aplicării către forurile sportive, iar această descentralizare poate genera abordări diferite între discipline și federații, cu consecințe variabile pentru cluburi și sportivi.
Amendamentul semnalează o tendință de politizare a reglementărilor sportive, adică un efort legislativ de a reconfigura identitatea echipelor prin criterii de cetățenie. Istoria recentă arată că astfel de intervenții stârnesc controverse: pe de o parte argumente pentru păstrarea unei baze naționale care să sprijine dezvoltarea tinerilor sportivi; pe de altă parte, temeri privind restrângerea libertății profesionale a sportivilor și posibilele repercusiuni juridice la nivelul Uniunii Europene. Exemplul ordonanței inițiate de Novak și imposibilitatea ei de a produce efecte practice rămâne un punct de referință: o lege fără mecanisme clare de aplicare riscă fie să rămână literă moartă, fie să genereze haos administrativ.
Camera Deputaților a votat amendamentul, iar cifra 239 rămâne un reper în relatare. Rămâne de văzut ce va decide Nicușor Dan la promulgare și cum vor interpreta federațiile prevederile legate de sezonul 2026-2027. Dacă legea va fi promulgată, cluburile vor trebui să se adapteze, iar federațiile să elaboreze criterii clare, altfel riscul aplicării arbitrare sau inconsistente a sancțiunilor este real. Politica, sportul și legislația se intersectează din nou: rezultatul acestui meci legislativ se va vedea pe teren, nu doar pe hârtie.
Propunerea ridică întrebări despre identitate, piața muncii și rolul statului în sport. Exemplu concret: federațiile trebuie să stabilească ponderi din 2026-2027, deputatul Ciprian Paraschiv a fost inițiator, Camera a votat 239 pentru. Ce mecanisme concrete ar proteja drepturile sportivilor și ar asigura totodată obiectivele declarate de promovare a jucătorilor români? Care va fi impactul asupra echipelor românești în competițiile europene? Te interesează mai mult efectele practice asupra cluburilor sau implicațiile juridice la nivelul UE?
Fii primul care comentează