La Muzeul Național de Artă Contemporană din București, Sezonul Expozițional de Iarnă 2025 propune cinci expoziții care interoghează memoria culturală, dinamica creației contemporane și recuperarea unor voci artistice mai puțin vizibile. Programele reiau teme consacrate ale instituțiilor colecționare și reintroduc în circuit lucrări uitate, alături de întâlniri cu practici actuale: sculptura abstractă, ceramica experimentală, arheologia muzeală și grafica propagandistică a perioadei comuniste coexistă sub același acoperiș.
Punctul focal al sezonului este retrospectiva dedicată Anielei Firon, intitulată Aniela Firon. Dansul și orbul, un proiect cu concept și design de Călin Dan și curatoriat de Irina Radu, găzduit la etajul al treilea. Expoziția reunește lucrări care nu au mai fost expuse de decenii, salvate de degradare și reunite pentru prima dată într-un cadru amplu. Pictura Anielei Firon se remarcă printr-un neoexpresionism figurativ confesiv, construit pe tensiune și tehnici de dezvăluire a sinelui; după o ascensiune rapidă în carieră, artista a dispărut, iar soarta ei a rămas mult timp necunoscută, iar acum dialogul cu operele sale devine din nou posibil. Expoziția este deschisă până pe 29 martie 2026.
La ultimul etaj, în Sala Auditorium, Liliana Basarab semnează proiectul Suprafețe tari, gânduri piezișe, curatoriat de Mălina Ionescu. Expoziția oferă o retrospectivă a ultimilor 16 ani din practica artistei, axată pe potențialul tehnic și expresiv al ceramicii. Lucrările oscilează între o atitudine contemplativ-ironică și una explicit angajată, intersectând preocuparea pentru patrimoniul cultural cu apetitul pentru hazard și întâmplare; în ansamblu, proiectul vorbește despre persistență și despre reconstrucția unei identități artistice care depășește etichetele simpliste, inclusiv cele legate de feminism. Expoziția rămâne deschisă până pe 1 februarie 2026.
Pe etajul al patrulea, în galeria muzeului, este prezentată expoziția Jens Trimpin. Tor, curatoriată de Călin Dan, o incursiune în sculptura abstractă minimalistă semnată de artistul german Jens Trimpin. Lucrările propun o experiență în care regulile geometriei par subminate: asimetriile se dovedesc într‑o oarecare măsură iluzorii, suprafețele atent finisate prezintă curburi subtile, muchiile par mai blânde decât la prima vedere, iar obiectele aparent statice pot porni în rotație. Expoziția poate fi vizitată până pe 29 martie 2026.
La parter și în Sala de marmură, Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor, curatoriată de Călin Dan și Celia Ghyka, propune o cercetare multiplă a motivului alegoric al Răsucirii. Proiectul construiește dialoguri printr‑un ansamblu neconvențional ce adună fragmente de arheologie, arte decorative, vestimentație, obiecte etnografice și produse industriale de masă, puse în relație cu lucrări contemporane din colecția MNAC și din colecții private. Expoziția poate fi vizitată până pe 15 februarie 2026. Pe etajul al doilea, în interiorul depozitului vizitabil Leviathan. În măruntaiele colecției, concept Călin Dan, curator Irina Radu, expoziția Afișele Epocii de Aur prezintă o selecție de proiecte și machete de afișe din colecția muzeului, majoritatea datând din anii 1970–1980, oferind o perspectivă asupra mecanicilor vizuale ale propagandei grafice.
Aniela Firon revine în circuitul public prin expoziția Aniela Firon. Dansul și orbul, deschisă până pe 29 martie 2026. Temele identității, memoria culturală și tensiunea dintre estetica controlată și hazardul material se regăsesc în toate expozițiile prezentate, fie prin ceramică, sculptură sau obiecte colecționate, iar demersul curatorial urmărește punerea în dialog a trecutului cu prezentul instituțional. Sezonul MNAC evidențiază rolul artei ca spațiu de restituire și rescriere a narațiunilor, de la afișele anilor ’70–’80 la lucrările recuperate după decenii de tăcere. Ce expoziție ți-ar plăcea să vezi prima la MNAC?
Fii primul care comentează