Profesorul Hassan Ugail de la Universitatea Bradford utilizează recunoaștere facială pentru a stabili dacă trupul găsit în Tripoli aparține lui Musa al-Sadr

Povestea ajunge acum la un specialist în informatică din nordul Angliei care încearcă să dezlege un mister vechi de 50 de ani legat de o personalitate din Orientul Mijlociu. Profesorul Hassan Ugail, de la Universitatea Bradford, a examinat o fotografie digitalizată a unui chip degradat și a trecut-o printr-un algoritm avansat de recunoaștere facială, într-o investigație realizată de BBC, pentru a stabili dacă trupul surprins în imagine ar putea aparține clericului Musa al‑Sadr, dispărut în Libia în 1978.

Dispariția lui Musa al‑Sadr a alimentat decenii de presupuneri și teorii contradictorii. Pentru adepții săi el rămâne o figură majoră, atât politic, pentru că milita pentru drepturi și reprezentare, cât și religios. Aura sa a fost amplificată de asemănarea cu imaginile eshatologice din islamul șiit, iar pentru unii misterul dispariției poartă greutatea unui eveniment cu ecouri istorice, comparat uneori cu asasinarea lui John F. Kennedy. Ancheta BBC a fost atât de sensibilă încât echipa a fost reținută câteva zile în Libia, lucru care arată cât de complicate și încărcate sunt lucrurile acolo.

Profesorul Ugail a folosit un algoritm creat la Bradford, denumit Recunoaștere Facială Profundă, dezvoltat de peste două decenii pentru a compara trăsături chiar și când imaginile sunt degradate. Programul oferă un scor între 0 și 100: sub 50 indică lipsa unei legături probabile, între 60 și 70 sugerează fie aceeași persoană, fie un rudă apropiată, iar peste 70 înseamnă o potrivire directă. Când echipa a comparat fotografia din morgă cu patru imagini cunoscute ale lui Sadr, s‑a obținut un scor peste 60, adică o probabilitate semnificativă ca fotografia să ilustreze fie pe Sadr, fie pe un membru apropiat al familiei.

Contextul istoric e esențial pentru a înțelege de ce acest caz a rămas atât de prezent. Musa al‑Sadr a devenit cunoscut în anii 1960 și 1970 în Liban pentru promovarea dialogului interconfesional și pentru apărarea drepturilor comunității șiite, marginalizate la acel moment. În 1974 a înființat Mișcarea celor Defavorizați, o organizație care ceruse reprezentare proporțională pentru șiiți și urmărea emanciparea socială și economică a săracilor, indiferent de religie. A predicat uneori și în biserici creștine pentru a sublinia apelul la unitate. La sfârșitul lui august 1978 a plecat în Libia pentru a se întâlni cu Muammar Gaddafi, iar după câteva zile petrecute la Tripoli a dispărut după ce fusese luat dintr‑un hotel și urcat într‑o mașină a guvernului libian. Regimul lui Gaddafi a susținut ulterior că Sadr plecase la Roma, dar acele afirmații au fost infirmate de investigații ulterior.

Revoluția din 2011 din Libia a deschis porți care anterior erau închise pentru jurnalismul independent. Reporterul libanez‑suedez Kassem Hamadé, care relata despre revolta împotriva lui Gaddafi, a fost informat despre o morgă secretă din Tripoli în care ar fi fost depozitate mai multe cadavre. În acea morgă erau 17 trupuri refrigerate, majoritatea bărbați maturi, presupus decedați de aproximativ trei decenii. Unul dintre cadavre părea să semene cu Sadr; reporterul a observat trăsături faciale, nuanța pielii și părul care i‑au amintit de cleric, iar corpul părea să prezinte semne de violență, cu leziuni la nivelul capului, ceea ce a ridicat ipoteza unei execuții.

Pentru a testa cât mai riguros posibil această ipoteză, echipa BBC a dus fotografia făcută de Kassem la Universitatea Bradford. Aparatul de recunoaștere facială a oferit acel scor peste 60, ceea ce i‑a determinat pe anchetatori să continue verificările pe teren. În martie 2023 reporterii BBC, însoțiți de Kassem, s‑au întors în Libia pentru interviuri și pentru a căuta morga; au identificat spitalul care ar fi găzduit depozitul secret, dar nu li s‑a permis să filmeze în interior. A doua zi au fost reținuți fără explicații de ofițeri ai serviciilor de informații libiene, acuzați de spionaj, legați la ochi și interogați intens, fiind eliberați abia după șase zile, prin intervenția BBC și a autorităților britanice.

Există și contestări: fiul lui Sadr, Sayyed Sadreddine Sadr, susține că fotografia nu îl reprezintă pe tatăl său și afirmă că acesta ar fi fost încă în viață în 2011. Printre susținători rămâne însă convingerea fermă că imamul nu a murit. Dincolo de aceste poziții, situația evidențiază dificultatea de a obține probe concludente într‑un context politic complicat și marcat de decenii de tensiuni regionale. Detaliile tehnice, precum scorul algoritmului de la Bradford, trebuie corelate cu martori, documente și cu accesul limitat la locurile unde probele pot fi supuse testelor științifice.

Investigația ridică teme mai largi: modul în care tehnologia modernă se intersectează cu istoria politică, felul în care memoria colectivă modelează mituri și certitudini, și cât de mult poate influența dispariția unei persoane echilibrele regionale. Algoritmul de la Bradford a adus o piesă din puzzle, dar nu reprezintă un verdict final; el amintește mai degrabă cât de mult depind concluziile de probele de teren și de accesul la informații într‑un stat în care libertatea presei a fost, la un moment dat, aproape nulă. Imaginea din morgă, comparațiile digitale, reținerea echipei BBC și declarațiile contradictorii ale urmașilor lui Sadr conturează o poveste în care știința, politica și credința se intersectează în moduri imprevizibile.

Fotografia realizată de Kassem Hamadé constituie un element concret al investigației și a primit un scor peste 60 din partea algoritmului Universității Bradford. Acest rezultat sugerează că tehnologia poate indica direcții de cercetare, dar nu înlocuiește probele fizice și contextul istoric. Cum va evolua cazul depinde de accesul la alte dovezi, de cooperarea autorităților libiene și de posibilitatea unor investigații independente care să permită analize ADN sau alte verificări. Credeți că o combinație între tehnologie și metode tradiționale de investigare va reuși, într‑o zi, să ofere un răspuns clar despre soarta lui Musa al‑Sadr?