De când rapița a devenit o cultură tehnică semnificativă în România, agricultorii au experimentat constant hibrizi și metode pentru a stabili combinația optimă între stabilitate, randament și cheltuieli. Regiunile vestice, sudice și estice ale țării au prezentat, în sezonul 2024-2025, exemple reale de fermieri care au obținut producții constante alegând hibrizii Pioneer, iar relatările provin din județe precum Brăila, Constanța și Caraș-Severin.
Cristian Cătălin Crângău, din Jirlău, județul Brăila, a avut o campanie bună cu hibridul PT315, înregistrând 5.170 kg/ha pe o parcelă cu rapiță de 35 ha din cele 111 ha pe care le administrează. A semănat la începutul lunii septembrie, după grâul recoltat anterior, iar sămânța a fost tratată cu Lumiposa. Lucrările au inclus cultivator, discuire și aplicare la semănat de 250 kg/ha îngrășământ 14.28.14. În toamnă a intervenit o singură dată, la stadiul de 5-6 frunze, cu un pachet de erbicid, insecticid și fungicid. Primăvara a continuat cu două tratamente insecticide (sistemic și de contact), fertilizare foliară, fungicid și aplicare de bor, iar fertilizarea de bază a fost de aproximativ 300 kg/ha uree. Cultura a iernat bine, a ajuns la 8-10 frunze înainte de înghețuri și a fost recoltată în prima parte a lunii iulie. Crângău afirmă că PT315 a răsărit uniform și s-a comportat constant până la recoltare, motiv pentru care intenționează să-l semene din nou.
În Dobrogea, zonă unde rapița a redevenit profitabilă, Alexandru Giurcă din Ciocârlia, județul Constanța, a obținut 4.640 kg/ha cu hibridul PT303. A semănat în jur de 20 septembrie 10 ha după orzoaică de toamnă, direct în miriște, aplicând simultan 100 kg/ha sulfat de amoniu și 100 kg/ha îngrășământ 18.46.0. Nu a intervenit toamna, iar primăvara a administrat 120 kg/ha uree și o completare finală cu 100 kg/ha azot după 15 aprilie. Tratările au început la începutul lui aprilie cu fungicid și insecticid, iar după înflorit a aplicat insecticid sistemic și de contact cu drona, împreună cu fungicid. Precipitațiile au fost în jur de 200 l/ha, iar recoltatul s-a încheiat până pe 10 iulie. Giurcă menționează că pe unele parcele a recoltat peste 5 t/ha, dar media a fost 4.640 kg/ha, și ambii hibrizi Pioneer au fost apreciați pentru performanță.
Tot în Constanța, la Negrești, societatea Agro Chinga a obținut 4.610 kg/ha cu PT315, administrând 400 ha în familie, dintre care 132 ha cu rapiță, în mare parte cultivate cu hibrizii PT315, PT303 și PT314. PT315 a fost semănat pe 40 ha, cu sămânța tratată cu Lumiposa, după grâul ca plantă premergătoare. Lucrările au urmat tehnologia tradițională: arătură, disc, combinator și semănat în 4-5 septembrie. Fertilizările au inclus 125 kg/ha îngrășământ 11.52 la semănat, o completare în noiembrie cu uree (aproximativ 90 kg/ha substanță brută), iar primăvara 130 kg/ha uree plus 150 kg/ha azotat de amoniu. Toamna s-a aplicat foliar bor și un insecticid, iar primăvara au avut loc circa trei treceri insecticide, inclusiv tratamente la înflorit. Precipitațiile au fost reduse, estimativ 200 l toamna și 60–70 l primăvara, astfel că producțiile nu au atins potențialul hibrizilor, însă rezultatul a fost considerat satisfăcător. Țițeică intenționează să semene aproximativ 100 ha rapiță în toamna următoare, dacă condițiile permit, mizând în continuare pe PT314 și PT315.
În vest, la Agriconsortium din Caraș-Severin, hibridul PT303 a înregistrat 4.270 kg/ha pe o suprafață semănată după grâu, din cele 4.700 ha gestionate de societate. Ei lucrează în sistem Minimum Till din cauza secetei tot mai frecvente și au semănat pe 5 septembrie, cu fertilizare premergătoare DAP 150 kg/ha și nitrocalcar 100 kg/ha încorporate. La 10 zile după răsărire au aplicat insecticid și îngrășământ foliar pe bază de mangan. În octombrie au mai administrat insecticide, erbicid Galera Super și încă un insecticid. În noiembrie au folosit fungicid și îngrășământ foliar cu microelemente. Primăvara au aplicat nitrocalcar și un îngrășământ NS 26.13 cu sulf, urmate de alte aplicări de nitrocalcar. Tratamentele au inclus combinații în doze mici de fungicide și insecticide, iar după o perioadă de îngheț din aprilie s-au utilizat aminoacizi liberi, fungicid, insecticid și îngrășământ foliar. La finalul lunii aprilie au intervenit pentru a sprijini plantele afectate de o ploaie cu grindină. Stabilitatea hibridului PT303 este motivul pentru care va fi semănat pe 200 ha în campania următoare.
Aceste relatări demonstrează că, pe terenuri și în condiții variate, de la nisipurile din Dobrogea la parcelele mai grele din vest, alegerea hibridului, intervențiile la momentul oportun și gestionarea fertilizării influențează semnificativ rezultatul final. Denumiri precum PT315, PT303, PT314, tratamente precum Lumiposa, fertilizanți DAP, nitrocalcar sau uree și intervenții cu drona fac parte din peisajul actual al unei campanii moderne de rapiță. Valorile menționate, 5.170 kg/ha, 4.640 kg/ha, 4.610 kg/ha și 4.270 kg/ha, constituie repere practice pentru fermieri, iar decizia de a extinde un hibrid pe suprafețe mari depinde atât de performanță, cât și de condițiile locale de precipitații și de costurile cu inputurile. Cum va arăta sezonul următor pentru fermieri depinde de experiență, alegerea hibrizilor și, desigur, de vreme.
PT315, PT303 și PT314 apar clar în relatare ca hibrizi utilizați pe suprafețe importante și cu rezultate concrete (5.170 kg/ha, 4.640 kg/ha, 4.610 kg/ha, 4.270 kg/ha). Exemplele practice includ tratamente cu Lumiposa, fertilizări diferite (DAP, nitrocalcar, uree, azotat de amoniu) și aplicări punctuale de fungicide și insecticide, uneori efectuate cu drona. Pentru fermieri, aceste detalii tehnologice sunt relevante când compară costurile, momentul aplicării tratamentelor și potențialul hibrizilor în condițiile locale. Crezi că, pe terenul tău, unul dintre acești hibrizi ar performa mai bine decât celelalte?
Fii primul care comentează