La Iași, în secția de Terapie Intensivă pediatrică a Spitalului Sfânta Maria, numeroase deficiențe de organizare și igienă ridică semne de întrebare asupra siguranței copiilor internați și a modului în care autoritățile au gestionat cazul. Cazul leagă renovări recente, avize emise de Direcția de Sănătate Publică, rapoarte ale Curții de Conturi și decese parțial cauzate de infecții nosocomiale, iar ecoul a ajuns până la ministrul sănătății, care a anunțat trimiterea documentelor la Parchet.
Deși nevoia de îngrijire pediatrică s-a schimbat mult în ultimele decenii, de la saloane improvizate la secții moderne de terapie intensivă, situația de la Sfânta Maria arată că modernizarea fizică nu garantează siguranța dacă nu sunt respectate regulile de bază. În saloanele ATI lipsesc chiuvetele, astfel personalul nu are acces imediat la spălatul pe mâini; ușile sunt din lemn, iar medicii sau asistentele trebuie să iasă în hol și să meargă până la capătul secției pentru a se spăla. Timpul pierdut poate fi critic când fiecare secundă contează. În plus, unele paturi de terapie intensivă neonatală sunt amplasate în aceeași secție cu pacienți de terapie intensivă generală, contrar recomandării de a separa specialitățile.
Mai mulți medici de specialitate trag semnale de alarmă: nu există chiuvete cu apă sterilă în saloane, iar igiena înseamnă mai mult decât dezinfectantul de pe noptieră, înseamnă posibilitatea reală și rapidă de a te spăla pe mâini între pacienți. Dacă te bazezi doar pe șervețele sau pezinfectant, riscul transmiterii rămâne crescut, iar în terapia intensivă neonatală consecințele pot fi dramatice. Se atrage atenția că mănușile nu sunt un substitut pentru spălat, iar tranziția între pacienți presupune proceduri stricte care nu sunt respectate.
Părinții copiilor internați vorbesc despre o curățenie superficială: același mop folosit în saloane, holuri și toalete, proceduri efectuate rar sau deloc, lenjerii care nu par schimbate imediat și lipsa unor metode eficiente de aerisire a camerelor. Astfel de relatări nu vizează doar confortul, ci riscul real de infecții. Curtea de Conturi a semnalat și o problemă financiară: spitalul a plătit servicii de curățenie care nu au fost prestate, cu un prejudiciu de peste 55.000 de lei, sumă care trebuie recuperată până în februarie anul viitor. În plus, unitatea se confruntă cu un deficit considerabil de personal, în jur de 500 de angajați, medici, asistenți, infirmieri, îngrijitoare, brancardieri, personal tehnic, ceea ce înrăutățește calitatea îngrijirii.
Partea cea mai dureroasă a poveștii sunt cele șapte decese infantile care, pe lângă afecțiunile grave existente, au fost infectate cu bacteria Serratia. Anchetele indică o posibilă sursă: scurgerea unei chiuvete. Contradictoriu și grav, Direcția de Sănătate Publică acordase avizul de funcționare după renovare, acum doi ani, iar primele reacții concrete ale autorităților au apărut abia după mediatizarea scandalului. Spitalul a comunicat oficial infecțiile pe 15 septembrie, deși primul caz apăruse la începutul lunii august, iar controalele au escaladat în anchete penale după sesizarea ministrului.
Mărturiile părinților oferă nuanțe ce nu reies din cifre: frica de a reveni în spital, impresia că anumite proceduri nu sunt respectate, frustrarea că personalul își face datoria într-un sistem slăbit de lipsuri. Medicii confirmați în societățile profesionale repetă ceea ce ar trebui să fie evident: normele pentru terapia intensivă neonatală și pediatrică nu sunt opționale; ele sunt menite să protejeze pacienții critici. Când se face rabat de la norme, consecințele sunt vizibile, iar în acest caz au existat victime omenești.
Raportul Curții de Conturi, declarațiile profesionale și intervenția ministrului arată că problema are multiple fețe: infrastructură neadecvată, practici de curățenie discutabile, management financiar defectuos și lipsă de personal. Toate acestea se intersectează și afectează, în ultimă instanță, pacienții și familiile lor, care suportă cele mai grave consecințe. Controlul transmis la Parchet sugerează că vor urma anchete pentru a stabili vinovățiile, responsabilitățile administrative și modul în care au fost emise autorizațiile.
Ministerul sănătății a promis trimiterea materialelor de control la Parchet. Rămâne de văzut cum vor evolua recuperarea prejudiciilor, eventualele sancțiuni și, mai important, ce măsuri concrete vor readuce condiții de siguranță în secția ATI pediatrică. Între timp, comunitatea medicală și părinții solicită mai multă transparență și aplicarea strictă a normelor care pot preveni alte tragedii. Ce organizare a secției, ce dotări sau ce normă ar trebui prioritizate mai întâi pentru a împiedica reapariția unor astfel de situații în viitor?
Fii primul care comentează