Probleme la rafinăria NIS: Vučić solicită o hotărâre rapidă pentru a preveni întreruperea activității și a asigura securitatea energetică

Contextul mai larg include riscul ca sancțiunile asupra unor entități rusești să aibă repercusiuni asupra economiilor locale care colaborează cu acestea, iar deciziile Serbiei vor reflecta echilibrul pe care autoritățile încearcă să îl atingă între cedarea la presiuni externe și protejarea intereselor naționale. Oferta publică de a plăti peste prețul pieței indică faptul că statul preferă să mențină funcțională infrastructura critică, chiar la un cost suplimentar pe termen scurt, pentru a evita consecințele mai severe ale opririi rafinăriei.
Gazprom Neft, Gazprom, ponderea statului de 29, 9% și data estimativă 25 noiembrie sunt elemente centrale ale acestui caz, arătând că impactul economic sever al sancțiunilor poate impune intervenții financiare rapide din partea autorităților. Opțiunile practice pentru Serbia sunt: acceptarea unei vânzări private către cumpărători din Asia sau Europa, intervenția statului pentru a menține rafinăria în funcțiune, sau riscul opririi activității cu efecte în lanț asupra economiei. Care dintre aceste variante pare cea mai realistă pentru a proteja atât securitatea energetică, cât și stabilitatea financiară a Serbiei?
Structura acționariatului explică complexitatea deciziilor: Gazprom Neft are 44, 9% din companie, Gazprom 11, 3%, statul sârb 29, 9%, iar restul este deținut de acționari minoritari. Această distribuție complică o tranziție rapidă a controlului fără compromisuri politice sau economice. Băncile care au blocat tranzacțiile împiedică livrările de țiței, iar dacă estimările privind rezervele se confirmă, rafinăria ar funcționa doar până la sfârșitul lunii noiembrie în lipsa unei soluții.
NIS are un rol crucial în sistemul energetic sârb, iar această criză operațională scoate în evidență vulnerabilitățile unei industrii dependente de lanțuri internaționale de aprovizionare și de tranzacții bancare transfrontaliere. Hotărârile din zilele următoare vor determina nu doar soarta companiei, ci și percepția investitorilor asupra riscului regional și orientarea politicii energetice naționale.
Criza privind rafinăria NIS din Serbia a devenit o problemă de urgență pentru guvern: mai multe bănci i-au blocat tranzacțiile, autoritățile estimează că rezervele de țiței asigură funcționarea până pe 25 noiembrie, iar decizia privind viitorul companiei trebuie luată rapid. Istoric, firmele energetice din regiune au fost frecvent prinse între interese geopolitice și economice și acum conflictul dintre proprietari, sancțiuni și potențiali cumpărători din Asia sau Europa readuce în discuție modelul de interdependență energetică din Balcani.
Criza s-a agravat după ce Gazprom Neft și Gazprom, care dețin împreună 56% din acțiunile NIS, au comunicat Trezoreriei SUA (OFAC) că sunt dispuși să transfere controlul către o terță parte. Aceasta introduce factori importanți: pe de o parte, sancțiunile internaționale și restricțiile bancare care blochează plăți; pe de altă parte, interesul unor cumpărători externi de a prelua active într-un context geopolitic dificil. Ministrul finanțelor, Sinisa Mali, a atenționat că menținerea sancțiunilor asupra NIS ar putea afecta negativ creșterea economică a Serbiei, ratingurile de credit și fluxul investițiilor străine, transformând problema într-o chestiune ce ține atât de securitatea energetică, cât și de stabilitatea macroeconomică.
Președintele Aleksandar Vučić a afirmat, în cadrul unei ședințe de guvern difuzate la televiziunea publică, că decizia trebuie luată în următoarele șapte zile pentru a preveni oprirea rafinăriei. El a subliniat intenția Serbiei de a evita naționalizarea activelor rusești, dar și disponibilitatea de a face o ofertă peste prețul pieței dacă negocierile dintre partea rusă și potențialii cumpărători din Asia și Europa nu vor avea succes. În esență, Belgradul preferă o soluție de piață, dar e pregătit să intervină financiar pentru a nu pierde o capacitate semnificativă de rafinare, o abordare pragmatică din perspectivă economică.