Situația de la barajul Paltinu arată, pe înțelesul tuturor, cine a făcut ce, ce s-a întâmplat și unde: mai multe instituții, Apele Române, Exploatare Sistem Zonal Prahova și Ministerul Mediului, sunt implicate într-un blocaj care a lăsat peste 100.000 de persoane fără apă potabilă în ultimele zile în zona alimentată din lacul de acumulare. Problema provine din lucrări demarate încă din iulie, iar semnele unei coordonări slabe și ale unei analize incomplete a riscurilor au amplificat consecințele atunci când s-au schimbat condițiile meteorologice. Istoric, gestionarea resurselor de apă a fost mereu un balans între lucrările de întreținere, finanțare și protejarea alimentării populației, doar că aici acel balans s-a rupt.
Un raport înregistrat la Apele Române Buzău, Ialomița pe 29 octombrie arată că, încă din 22 octombrie, o echipă de circa 15 reprezentanți ai mai multor instituții a inspectat barajul Paltinu și a consemnat riscul unei creșteri a turbidității apei pe durata lucrărilor. Problemele au fost semnalate încă din mijlocul lunii iulie, când s-au început golirile succesive ale lacului pentru a permite intervențiile pe fundul acestuia. Miza era evidentă: fără aceste lucrări exista pericolul ca alimentarea cu apă, stația de epurare și chiar centrala hidroelectrică să nu mai funcționeze corespunzător.
Documentul semnat de participanți formulează două concluzii practice: pentru moment, cu cele două goliri de fund blocate, asigurarea volumelor pentru alimentare putea fi făcută doar prin turbinarea apei în centrala hidroelectrică; și pe perioada scăderii nivelului și a lucrărilor de decolmatare exista riscul major de creștere a turbidității, adică de tulburare a apei evacuate. Reprezentanții Exploatare Sistem Zonal Prahova, inclusiv doi șefi de la stația de epurare Voila, au participat la inspecție și au luat la cunoștință aceste constatări, iar Apele Române au transmis documentul ca informare, împreună cu recomandări de rezervă, precum constituirea unor rezerve și crearea unor circuite alternative.
Pe de altă parte, ESZ Prahova a reacționat public, susținând că lacul a fost golit prea rapid și că decizia de a proceda astfel a contribuit la blocaj. Reprezentanții zonei au explicat că varianta alternativă de alimentare a stației este în execuție de patru ani, că avizele au sosit cu întârziere și că mai sunt necesare fonduri pentru finalizare. Ei au adăugat că autoritățile locale ar fi trebuit să-și constituie rezerve. Toate acestea nu răspund însă la întrebarea de ce, într-un document oficial semnat în octombrie, nu a fost luat în calcul scenariul în care, pe durata lucrărilor, o ploaie puternică să transporte aluviuni și să tulbure apa.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat inițial că a primit garanții din partea instituțiilor subordonate că alimentarea populației nu va fi afectată. La câteva zile distanță a schimbat tonul, acuzând lipsă de profesionalism, analize greșite și pasarea responsabilității între autorități, susținând că nu a fost luat în calcul scenariul evident al ploilor. Unul dintre directorii din Apele Române a recunoscut că a informat ministerul, dar că nu au fost evaluate toate riscurile; prefectul de Prahova a declarat că nu li s-a comunicat niciodată că apa ar putea fi oprită în timpul lucrărilor și că singura informare s-a referit la riscul ca, dacă nu se intervenea, barajul să nu mai asigure alimentarea populației.
Dincolo de stabilirea vinovățiilor, cazul evidențiază și o realitate administrativă: restricții bugetare care împiedică finanțarea la timp a lucrărilor, propuneri de proceduri de urgență pentru deblocarea fondurilor și o nevoie clară de coordonare între cei care operează infrastructura, cei care tratează apa și autoritățile locale responsabile cu rezervele. În practică, soluțiile tehnice adoptate, cum ar fi redirecționarea circuitului de apă prin centrala hidroelectrică, au avut efecte neprevăzute când condițiile meteorologice au adus sedimente suplimentare.
Paltinu este barajul în jurul căruia s-a creat blocajul care a lăsat peste 100.000 de persoane fără apă. Cazul evidențiază necesitatea unor planuri de urgență care să includă scenarii meteorologice probabile, termene realiste pentru avize și finanțări și responsabilități clar delimitate între Apele Române, ESZ Prahova, Ministerul Mediului și autoritățile locale. O altă lecție concretă: când soluția alternativă este în lucru de patru ani, populația nu poate rămâne la mila unor promisiuni; sunt necesare rezerve fizice și proceduri testate. Ce credeți că ar trebui făcut primul pas pentru a preveni pe viitor un astfel de blocaj?
Fii primul care comentează