Situată la intersecția străzilor General Henri Berthelot și Luterană, clădirea dispune de patru niveluri subterane, parter și 18 etaje, cu o suprafață desfășurată de circa 25.000 de metri pătrați. De-a lungul timpului, Cathedral Plaza a fost legată de Millennium Building Development și de omul de afaceri Ioannis Papalekas. Dispoziția de demolare emisă în iulie 2022 de primarul Nicușor Dan a reaprins un conflict juridic cu rădăcini în hotărâri și suspendări din ani anteriori.
Primarul Capitalei vorbește despre dispoziția de demolare a Cathedral Plaza și despre etapele legale ce urmează, în contextul unei dispute juridice care durează de ani buni în București. Subiectul readuce în prim-plan teme vechi privind protecția zonelor centrale și modul în care se aplică deciziile instanțelor în cazul unor proiecte imobiliare controversate.
Primarul afirmă că, pe fond, Primăria a câștigat procesul, dar există în prezent o contestație care a suspendat temporar dispoziția de demolare. În esență, se discută chestiunea procedurală a actului administrativ prin care ar urma să se execute demolarea. Există două variante: dispoziția rămâne valabilă și se trece la demolare, sau aceasta este anulată total sau parțial, caz în care Primăria va trebui să emită o altă dispoziție. Edilul subliniază că administrația are avocați specializați urmărind dosarul de ani de zile și reamintește regula simplă: unde este lege, nu este tocmeală. Dacă instanța va decide că trebuie demontată, clădirea va fi demolată.
Rădăcinile conflictului juridic sunt mai vechi. În toamna anului 2015, Curtea de Apel Ploiești a admis apelul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, care solicita anularea unei sentințe civile din aprilie 2015 a Tribunalului Dâmbovița. Tot în aprilie 2015, Tribunalul Dâmbovița suspendase temporar executarea unei hotărâri din 2012 prin care se dispunea obligarea primarului general de atunci, Sorin Oprescu, să emită decizia de desființare a clădirii. Arhiepiscopia a anunțat și depunerea unei plângeri penale la Direcția Națională Anticorupție, îndreptată împotriva unor persoane implicate în proces, pentru refuzul de a pune în executare hotărârea judecătorească de demolare și pentru neefectuarea refacerii parcului public existent anterior.
Numele Cathedral Plaza, dispoziția semnată de Nicușor Dan în iulie 2022 și plângerea ARCB depusă la DNA constituie elemente-cheie ale acestui dosar și ilustrează cum deciziile luate în instanță sau în administrație se pot întinde pe ani de zile. Această situație reflectă tensiunea dintre dezvoltarea imobiliară și reguli de urbanism în București, unde conflictul dintre investitori și autorități ajunge frecvent în sălile de judecată. Cum crezi că ar trebui echilibrate interesele publice și cele private în astfel de cazuri?
În declarațiile de la Prima TV, primarul pune accent pe ideea că miza nu este pur și simplu îndepărtarea unei clădiri, ci consecvența aplicării regulilor urbanistice: Bucureștiul trebuie construit unitar și conform legii, iar zonele centrale trebuie protejate prin documentații de urbanism bine realizate. El susține că, altfel, s-ar fi ajuns în situații în care fiecare dezvoltator ar face ce dorește, iar orașul ar pierde reperi. Tonul este ferm, dar orientat spre o abordare administrativă, nu spre polemică.
Pe scurt, cazul Cathedral Plaza îmbină aspecte juridice, urbanistice și instituționale: hotărâri judecătorești, dispoziții administrative, investitori privați și interese publice legate de protecția unor zone centrale. Primăria susține că a obținut câștig de cauză pe fond și a emis dispoziția de demolare, dar procedurile judiciare încă blochează punerea în aplicare imediată. Rămâne de văzut care va fi actul procedural final care va permite sau va împiedica demolarea efectivă.
Fii primul care comentează