Bucureștiul intră în linie dreaptă pentru alegerile la Primăria Municipiului București: Comisia Electorală a validat 17 candidaturi, iar poziția pe buletin a fost decisă prin tragere la sorți. După ani de dispute politice la nivel local, schimbări de lideri în partide și incidente care au polarizat opinia publică, de la conflictele privind Metrorex până la reconfigurările filialelor din București, panorama pentru 7 decembrie este din nou fragmentată, cu reprezentanți ai marilor formațiuni, partide mai mici și independenți care speră să convingă segmente diferite ale electoratului.
Bucureștenii care vor merge la urne pe 7 decembrie vor găsi pe buletin cei 17 candidați în următoarea ordine: Cătălin Drulă (USR), Daniel Băluță (PSD), George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri), Ciprian Ciucu (PNL), Ana‑Maria Ciceală (SENS), Liviu‑Gheorghe Floarea (PNȚMM), Gheorghe Macovei (PRM), Oana Crețu (PSDU), Mihai Ioan Lasca (PPR), Rareș Lazăr (România în Acțiune), Anca Alexandrescu (independent susținut de Alianța Dreptate pentru București), Dănuț Angelo Trifu (independent), Eugen Orlando Teodorovici (independent), Gheorghe Nețoiu (independent), Vlad Gheorghe (independent, retras din cursă), Angela Negrotă (independent) și Constantin‑Tițian Filip (independent). Tragerea la sorți a stabilit ordinea pe buletin, o formalitate care poate avea impact în funcție de cum alegătorii își parcurg opțiunile.
Cătălin Drulă, 44 de ani, ocupă prima poziție și este un nume cunoscut în politica națională: fost ministru al Transporturilor în guvernul condus de Florin Cîțu și fost lider al USR, funcție din care a demisionat după rezultatele europarlamentare din iunie 2024. În 2021 a fost implicat într-un conflict cu sindicaliștii Metrorex, episod care l-a pus frecvent în prim‑plan și l‑a remarcat pentru tonul ferm în discuțiile cu reprezentanții sindicatelor; ulterior, conducerea Metrorex a luat măsuri legate de spațiile comerciale din stații. Daniel Băluță, 48 de ani, primar al Sectorului 4 din 2016, este candidatul PSD la Primăria Capitalei și a fost desemnat la sfârșitul lunii octombrie să preia conducerea organizației PSD București, în locul Gabrielei Firea.
Actorul George Valentin Burcea, 37 de ani, candidează din partea Partidului Oamenilor Tineri, fără a fi membru al formațiunii, și este cunoscut publicului pentru rolul Lurch din serialul “Wednesday”, filmat parțial în România. Anterior a fost implicat într‑o controversă după ce a postat un videoclip cu afirmații considerate de mulți ca încurajând violența; înregistrarea a fost ștersă ulterior, iar el a spus că regretă acel derapaj. Ciprian Ciucu, 47 de ani, primarul Sectorului 6, este candidatul PNL; a câștigat nominalizarea internă la o diferență mică de voturi și a devenit prim‑vicepreședinte al PNL în noiembrie 2024, în contextul schimbărilor de conducere din partid.
Ana‑Maria Ciceală reprezintă SENS, o formațiune nouă care a participat la alegerile parlamentare din 2024 fără a depăși pragul de 5%. Ciceală are experiență în administrația locală ca fost consilier general și a activat în Asociația Salvați Bucureștiul, fiind o voce implicată în protecția spațiilor verzi. Liviu‑Gheorghe Floarea candidează din partea PNȚMM, iar prezența sa subliniază pluralismul opțiunilor. Gheorghe Macovei (PRM) și Rareș Lazăr (România în Acțiune) provin din formațiuni mai puțin mediatizate, adresându‑se alegătorilor atrași de mesaje tradițional‑naționaliste sau alternative.
Oana Crețu, avocată și lider al Partidului Social Democrat Unit, a încercat anterior să se înscrie în cursa prezidențială, dar a fost respinsă de BEC pentru lipsa semnăturilor; acum candidează la Primăria Capitalei. Mihai Ioan Lasca, din partea Partidul Patrioții Poporului Român, este un alt nume venit din zona partidelor mici și în 2023 a pledat pentru o revizuire a raportului României cu NATO. Anca Nicoleta Alexandrescu, jurnalistă și realizatoare TV, intră ca independentă susținută de Alianța Dreptate pentru București; a fost activă politic în contextul anulării alegerilor din 2024, și‑a exprimat poziții suveraniste și anterior a lucrat ca consilier de comunicare pentru mai multe personalități din PSD.
Printre independenți se numără Dănuț Angelo Trifu, implicat în ONG‑uri de mediu și patrimoniu, Gheorghe Nețoiu, Constantin‑Tițian Filip, medic cu candidaturi anterioare la Primăria Sectorului 4, și Angela Negrotă, juristă care a criticat cartea electronică de identitate și a susținut un protestatar cunoscut sub numele de Stegarul dac. Eugen Orlando Teodorovici, 54 de ani, revine în atenție ca independent; fost ministru al Finanțelor în guverne conduse de Victor Ponta și Viorica Dăncilă și fost ministru al Fondurilor Europene, are o lungă carieră politică legată de PSD, cu mandate de senator și funcții importante în administrație la sfârșitul anilor ’90. Vlad Gheorghe, inițial prezent pe buletin, s‑a retras din cursă pe 2 decembrie și și‑a exprimat susținerea pentru Ciprian Ciucu, făcând apel la o eventuală consolidare a centrelor‑dreapta pentru a împiedica victoria unui candidat extremist.
Lista celor 17 candidați validată reflectă, pe de o parte, puterea partidelor tradiționale și, pe de altă parte, dorința unor actori noi sau independenți de a pătrunde în administrația Capitalei. Ordinea pe buletin este stabilită procedural, dar dinamica campaniei, retragerile și declarațiile publice pot genera alianțe informale și pot influența deciziile de vot în ultimele zile înainte de 7 decembrie. Dincolo de nume și apartenențe, alegătorii vor alege între experiență administrativă, promisiuni ale noilor formațiuni și candidaturi outsider care mizează pe nemulțumirea față de partidele consacrate.
Cătălin Drulă figurează pe poziția 1 pe buletinul de vot. Prezența puternică a candidaților din partidele mari, Drulă, Băluță, Ciucu, combinată cu numeroși independenți și formațiuni mici arată o competiție fragmentată, în care o retragere sau un apel la alianță poate modifica considerabil ecuația. Retragerea lui Vlad Gheorghe și sprijinul său pentru Ciucu sunt un exemplu de mișcare strategică care ar putea influența distribuția voturilor în electoratul centrist‑dreapta. Crezi că această fragmentare a ofertei electorale îi va avantaja pe candidații din afara marilor partide sau, dimpotrivă, va întări șansele unui nume consacrat?
Fii primul care comentează