În Ungaria, premierul aflat la conducere din 2010, pe o linie naționalistă, a introdus un pachet de măsuri economice destinat companiilor și cumpărătorilor de locuințe, într-un context de stagnare economică și inflație care împiedică scăderea rapidă a dobânzilor. Istoria europeană arată că guvernele recurg frecvent la stimulente fiscale înainte de alegeri; la Budapesta asistăm acum la o adaptare modernă a aceleiași tactici.
Executivul a pus la dispoziție un nou credit pentru firme, cu dobândă fixă de 3% și fără restricții de folosire, valabil până la un plafon de 150 de milioane de forinți, aproximativ 454.000 de dolari. În același briefing, premierul a vorbit și despre posibile reduceri de taxe pentru angajatori, fără a detalia însă. Măsura urmează unui program lansat luna trecută, care oferă tinerilor credite subvenționate pentru achiziția de locuințe la prețuri mult sub cele de piață. În același timp, rata de referință a Băncii Naționale a Ungariei se situează la 6, 5%, ceea ce face finanțarea mai scumpă decât dobânda garantată a noilor credite.
Banca centrală a estimat recent că pachetele guvernamentale, incluzând majorări salariale în sectorul public, sprijin pentru locuințe și credite ipotecare subvenționate, ar putea adăuga echivalentul a 1, 5% din PIB la venitul net al gospodăriilor în 2026. Aceste măsuri ar urma să impulseze consumul și creditarea, într-un context în care prețurile locuințelor au crescut semnificativ în ultimele săptămâni. Practic, autoritățile mizează pe un efect imediat asupra buzunarelor consumatorilor, iar piața imobiliară pare deja influențată de acest impuls.
Economiștii atrag însă atenția: astfel de măsuri pre-electorale vin cu riscuri fiscale majore. Analiștii OTP Bank anticipează o creștere economică modestă, de doar 0, 6% în 2025, urmată de o accelerare spre aproximativ 3% în 2026, alimentată în mare parte de consumul temporar generat de pachetele guvernamentale. Ei subliniază că acest impuls poate fi de scurtă durată, iar deficitul bugetar, estimat să depășească 5% din PIB în 2026, va impune corecții ulterioare. Astfel, câștigurile pe termen scurt pot veni la pachet cu costuri pe termen mediu, când va fi necesară consolidarea fiscală.
Prin urmare, măsurile anunțate reprezintă un amestec de stimulente directe pentru firme și gospodării și o politică fiscală orientată spre creșterea consumului înainte de alegeri. Datele concrete menționate, rata de referință de 6, 5%, dobânda fixă de 3% pentru creditele pentru firme, plafonul de 150 de milioane de forinți și estimarea Băncii Naționale privind un plus de 1, 5% din PIB la venitul net al gospodăriilor în 2026, conturează clar amploarea și direcția intervențiilor. Rămâne incert dacă aceste măsuri vor reuși să susțină o relansare durabilă sau vor lăsa în urmă un deficit dificil de gestionat.
Noul credit pentru firme, dobânda de 3% și plafonul de 150 de milioane de forinți sunt elemente tangibile care pot afecta atât companiile, cât și piața imobiliară. Care credeți că va fi efectul pe termen lung al acestor măsuri asupra economiei Ungariei?
Fii primul care comentează