Premierul Ilie Bolojan susține că măsurile de redresare implementate de Guvern dau roade: veniturile la buget cresc, cheltuielile se reduc, iar încrederea piețelor financiare pare în creștere. Comunicatul a fost emis după publicarea datelor privind evoluția în trimestrul III și comparații cu perioade anterioare, precum și cifre referitoare la împrumuturi, dobânzi și plăți din fonduri europene prin PNRR.
România traversează o perioadă în care cifrele statistice devin protagoniștii narațiunii economice: veniturile bugetare au urcat de la 79, 2 miliarde lei la 89, 1 miliarde lei în trimestrul III comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o majorare de 12, 5% sau 9, 9 miliarde lei. Impozitul pe venit a crescut cu 16, 5%, încasările din TVA cu 14, 8%, iar veniturile din accize cu 11%. Contribuțiile sociale au adus un plus de aproximativ 4 miliarde lei, o creștere de 8, 5% în trimestrul III. Pe partea de cheltuieli, cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie cu 630 milioane lei. Premierul a remarcat de asemenea că în octombrie cheltuielile de personal erau cu 562 milioane lei mai mici decât în aceeași lună din 2024, coborând de la 14, 231 miliarde lei la 13, 6 miliarde lei, în timp ce în primele șase luni ale anului cheltuielile de personal au înregistrat totuși o creștere de circa 10% față de primul semestru din 2024.
Guvernul a pus accent și pe relația cu fondurile europene. Potrivit declarațiilor, plățile prin PNRR au fost accelerate: 2, 62 miliarde euro au fost plătite în prima jumătate a anului, iar 1, 45 miliarde euro în perioada iulie–septembrie. Renegocierea și deblocarea unor sume au fost prezentate ca pași relevanți pentru mobilizarea resurselor externe necesare investițiilor.
Pe piața financiară s-au înregistrat semnale considerate favorabile de către executiv: ROBOR la o lună a scăzut de la 6, 82% la 23 iunie la 5, 81% la data declarației, iar costul împrumuturilor pentru România a scăzut pe toate maturitățile și în toate monedele comparativ cu 1 iulie. Titlurile în lei au înregistrat scăderi ale dobânzilor de circa 53 de puncte de bază pentru scadența de 5 ani și 51 de puncte de bază pentru 10 ani. Titlurile în euro au consemnat reduceri de aproximativ 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 la 10 ani. Premierul a explicat că reducerea dobânzilor generează economii care pot fi redirecționate spre investiții, educație și sănătate.
Din perspectiva Comisiei Europene, investițiile în economie cresc și încep să joace un rol tot mai important în dinamica creșterii economice. Executivul pariază pe accelerarea investițiilor în 2026–2027, susținute de fondurile europene și proiectele deja în derulare. Ca prognoză fiscală, Bolojan a menționat așteptarea ca deficitul bugetar să scadă la 6, 2% în 2026.
Mesajul public transmis conține și o notă de recunoștință pentru cetățenii care au susținut sau înțeles eforturile guvernamentale, precum și o expresie a încrederii în capacitatea României de a-și valorifica potențialul și de a oferi o viață mai predictibilă pentru cetățeni, dacă direcția actuală va fi păstrată.
Datele concrete, 89, 1 miliarde lei venituri în trimestrul III, creșteri procentuale pentru impozit pe venit (16, 5%), TVA (14, 8%) și accize (11%), plăți PNRR de 2, 62 miliarde euro (ian–iun) și 1, 45 miliarde euro (iul–sep), ROBOR la o lună coborât la 5, 81%, ilustrează elementele care au susținut discursul oficial. Tema centrală este împăcarea între austeritatea fiscală și mobilizarea fondurilor europene ca motor al investițiilor. Efectele pe termen scurt includ reducerea costurilor de finanțare și ajustarea cheltuielilor de personal; pe termen mediu, miză este pusă pe investiții ca principal factor de creștere, sprijinite de fondurile europene și proiectele în desfășurare, cu obiectivul explicit de reducere a deficitului până în 2026.
Rămâne de urmărit ritmul și sustenabilitatea acestor evoluții: menținerea disciplinei fiscale fără a afecta serviciile publice, absorbția eficientă a fondurilor europene și transformarea reducerii dobânzilor în investiții reale. Creșterea veniturilor bugetare și scăderea costurilor de finanțare sunt semnale pozitive, dar trebuie convertite în proiecte concrete în infrastructură, educație și sănătate pentru a produce beneficii tangibile. Cum credeți că ar trebui folosite sumele economisite din reducerea dobânzilor: pentru investiții mari în infrastructură, pentru educație și sănătate sau pentru reducerea poverii fiscale?
Fii primul care comentează