Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă la Palatul Victoria, unde a detaliat planul de reformă a administrației publice locale și a răspuns întrebărilor referitoare la tensiunile din coaliție, posibilitatea demisiei sale și eventuale modificări fiscale. Informația apare în contextul unei întrevederi programate astăzi între liderii coaliției și președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, iar seara premierul va fi la Digi24, de la ora 19:00, pentru un interviu cu Claudiu Pândaru.
Încă din deschidere, Bolojan a schițat cadrul: guvernul a preluat un mandat cu un deficit aproape de 10% din PIB și o situație bugetară mai gravă decât se estimase. Din acest motiv, a explicat el, nu există soluții miraculoase care să remediaze totul printr-o singură măsură fiscală. Primul pachet de măsuri a atenuat parțial problema, al doilea urmărește reducerea privilegiilor din sectorul public și consolidarea colectării taxelor, iar reforma administrației locale este considerată un element complementar esențial. Fără scăderea cheltuielilor din administrație, riscul revenirii la aceeași situație financiară anul viitor rămâne pronunțat.
Tema centrală a conferinței a fost diminuarea personalului din primării. Premierul a explicat de ce propunerea Ministerului Dezvoltării, de reducere cu 25% a numărului maxim de posturi aprobate, ar fi ineficientă: ar tăia doar posturi vacante, nu pe cele ocupate efectiv. Datele prezentate arată că numărul maxim de posturi aprobate este în jur de 190.000, organigramele aprobate însumează circa 164.000, iar posturile efectiv ocupate sunt aproximativ 129.000. Astfel există o diferență de circa 32% între posturi aprobate și posturi ocupate, iar o reducere formală a plafonului nu echivalează automat cu reduceri reale de personal. De aceea Bolojan a solicitat o analiză detaliată și publică, pe județe și localități, care să arate precis unde există supradimensionări și unde nu sunt probleme. Guvernul urmează să publice linkul cu aceste calcule și simulări, a promis premierul.
Pe cifre concrete, o reducere efectivă de 10% din personal ar însemna aproximativ 13.000 de concedieri; o reducere de 5% ar necesita ajustări prin scăderea cu 30% a numărului maxim de posturi aprobate, afectând mai puțin de o mie de localități; o reducere de 15% ar impune diminuarea cu 45% a numărului maxim de posturi, ceea ce ar implica tăieri în circa 60% dintre primării. Bolojan a subliniat că autoritățile locale cu organigrame corecte nu vor fi afectate și că problema se concentrează în zonele cu personal supradimensionat, unde banii colectați sunt consumați în cheltuieli cu personal în loc să fie direcționați către investiții. A dat exemplul Oradea și al județului Bihor, unde, spune el, reformele au dat rezultate și fondurile au fost redirecționate spre investiții. Și pentru că reformele uneori par teoretice, a punctat că, dacă o localitate nu își poate susține activitatea, există riscul reorganizării teritoriale sau chiar desființării unor unități administrative excesiv dependente de transferuri de la stat.
Tensiunile din coaliție au fost clarificate de premier într-un ton ferm, dar fără dramatism: a recunoscut că le-a transmis partenerilor că, dacă nu se respectă înțelegerile din programul de guvernare privind reducerea cheltuielilor, îi va fi dificil să-și exercite funcția de prim-ministru. Nu a folosit formule exagerate, dar a fost limpede: stabilitatea politică depinde de asumarea unor măsuri dificile. A afirmat că inițial exista consens politic pentru măsurile de reorganizare, ele fiind prevăzute în programul de guvernare, dar la implementare apar discuții și rezerve. Despre relația cu PSD, Bolojan a spus că stabilitatea coaliției se va vedea la vot în Parlament, în special la moțiunile de cenzură. Iar în privința dialogului cu președintele Nicușor Dan, premierul l-a descris ca fiind normal și partenerial, cu discuții pe detalii, nu ca pe o ruptură deschisă.
Întrebat dacă a amenințat cu demisia, Bolojan a confirmat că a comunicat colegilor din coaliție că, fără solidaritate guvernamentală și fără respectarea înțelegerilor, exercitarea funcției devine inutilă. Mesajul a fost clar: dacă programul asumat la formarea guvernului nu se implementează, coaliția trebuie să ia în considerare alternative. Surse politice citate de presă au arătat că premierul a folosit tonuri ferme în ședințele interne, mergând până la a le spune colegilor să îl înlocuiască dacă nu sunt dispuși să aplice reformele. Nu a fost o declarație teatrală, ci o avertizare practică asupra consecințelor.
Un alt subiect tratat a fost TVA. Referitor la zvonurile privind creșterea cotei de la 21% la 23%, premierul a spus că o astfel de măsură nu a fost discutată în coaliție și nu a fost luată în calcul. A precizat însă că în octombrie se va analiza situația cotei reduse pentru sectorul HoReCa și dacă aceasta va rămâne sau va reveni la cota standard. A subliniat totodată că menținerea echilibrului bugetar înseamnă balans între venituri și cheltuieli și a avertizat că politicile fiscale nu pot fi aplicate haotic: reducerea cheltuielilor necesită timp, analize, proceduri, iar efectele apar abia după luni.
Pe tema șomajului, premierul a evitat estimări alarmiste și a spus că, pe baza cifrelor, o parte semnificativă dintre persoanele afectate de reduceri ar putea fi absorbite de piața muncii private, unde există cerere de forță de muncă. A reiterat că reducerea cheltuielilor nu se face peste noapte și că există proceduri legale, posibile dispute și timp până când efectele devin vizibile.
Conferința a fost și o demonstrație de comunicare politică: Bolojan a explicat motivele pachetelor fiscale adoptate până acum, a argumentat necesitatea reformei administrației locale ca parte integrantă a planului fiscal și a insistat pe transparență, promițând publicarea calculelor care stau la baza simulărilor de reduceri de personal. A mai spus că primele șase luni ale anului au arătat o creștere de 10% a cheltuielilor de personal, în pofida așteptării unei scăderi, și a reiterat ideea că nu s-au desființat nici măcar posturi vacante, ceea ce consideră inacceptabil într-un context de redresare bugetară.
Dincolo de cifre și argumente tehnice, Bolojan a folosit experiența personală din Oradea ca exemplu că reformele pot funcționa. A susținut un principiu simplu: banii colectați de la cetățeni trebuie folosiți eficient, prioritar pentru investiții, nu pentru întreținerea unor structuri supradimensionate. A avertizat că pachetul fiscal este incomplet fără reforma administrației: fără controlul cheltuielilor cu personal, echilibrul bugetar rămâne fragil.
Tema reformelor în administrație și disputa politică din jurul lor ating aspecte mai largi: cum se realizează responsabilitatea publică, ce înseamnă solidaritate în coaliție și cum se armonizează necesitatea ajustării fiscale cu presiunile electorale locale. Publicarea detaliilor pe județe poate transforma discuția dintr-o confruntare generală într-un dialog bazat pe date, ceea ce ar putea ajuta primarii, consilierii și cetățenii să înțeleagă cine și de ce este vizat. Dacă unele primării au organigrame corecte, iar altele sunt supradimensionate, atunci o măsură corectă ar trebui să fie diferențiată, nu una aplicată uniform pentru toți.
Ilie Bolojan anunță cifre precise: 129.000 de posturi ocupate în administrația locală, 13.000 de concedieri pentru o reducere efectivă de 10% și publicarea simulărilor județ cu județ. Va reuși coaliția să ajungă la un acord astfel încât aceste calcule să se transforme în măsuri aplicabile?
da, ok, deci… pare logic ce zice, dar totuși
nu e chiar simplu. dacă sunt 129k ocupate și zic 13k tăieri pt 10% asta-i brut, dar pe teren e haos: unde pleacă oamenii? multe primării mici habar n-au să absoarbă personal în proiecte, deci nu înseamnă că dispar milioanele alea de cheltuieli automat.
și încă ceva: calculul ăla pe județe e ok, dar să vedem și costurile de restructurare (compensații, procese, perioadă de tranziție) — nu e doar „tăiem și gata”. vezi să nu se ajungă la concedieri masive fără plan de recalificare, că sunt zone cu șomaj mare, firme mici, n-are cine lua oamenii.
mie mi se pare că Bolojan are dreptate pe principiu, adică trebuie raționalizat. dar când spui „reorganizare” și „desființare” pentru localități mici, intră puternic factorul politic: primarii nu vor, consilierii sar la gât, alegerile bat la ușă etc.
probabil soluția e mixtă: unele posturi relocate, altele transformate în proiecte comune între localități, servicii externalizate acolo unde e eficient. și transparență reală — linkul cu simularile? să fie detaliu, nu pdf vag.
ah, și TVA, chestia cu HoReCa — bine că n-au zis 23% încă, dar atenție: schimbările astea influențează imediat prețurile și consumul, deci e nevoie de scenarii multiple.
pe scurt: da, e nevoie de reformă, da, cifrele sperie, dar fără plan social și claritate pe județe se face praf. hai să vedem simularile, și pe bune, nu doar vorbe.