Prim-ministrul Ilie Bolojan: prognoze asupra deficitului bugetar în urma pachetelor fiscale și a rectificării bugetare

Premierul Ilie Bolojan a detaliat la o conferință de presă din această săptămână ce se așteaptă în privința deficitului bugetar la sfârșitul anului, în legătură cu două pachete de măsuri fiscale adoptate recent de guvern. Contextul readuce în discuție dilemele fiscale vechi de când bugetele naționale se construiesc între promisiuni electorale și constrângerile economice, iar acum, pe scurt, problema trece din teorie în cifre concrete.

Bolojan a spus că nu crede că România va încheia anul cu un deficit sub 8%, dar a menționat că cifrele exacte vor fi comunicate de Ministerul Finanțelor odată cu rectificarea bugetară din această lună. A subliniat că au trecut doar câteva săptămâni de la implementarea măsurilor, astfel că efectele nu sunt încă vizibile pe termen scurt. De asemenea, multe dintre modificări își vor arăta impactul real abia în bugetul pentru anul viitor, a mai spus el, ceea ce nu surprinde, deoarece reformele fiscale produc adesea efecte în timp, nu imediat.

Guvernul adoptase în iulie un proiect de lege cu măsuri fiscal-bugetare care vizează creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Executivul estimează un impact suplimentar la venituri de 9, 5 miliarde de lei în 2025, echivalentul a circa 0, 5% din PIB, și de 35 miliarde de lei în 2026, adică aproximativ 1, 71% din PIB. Pe partea de cheltuieli, se anticipează o reducere de 1, 25 miliarde de lei în 2025 (0, 06% din PIB) și de 57, 3 miliarde de lei în 2026 (2, 82% din PIB). Aceste date reflectă intenția de consolidare fiscală, însă discrepanța dintre estimări și realitate rămâne un punct de monitorizat.

Pe 30 august guvernul a aprobat încă cinci proiecte legislative ca parte a celui de-al doilea pachet de reforme, ceea ce indică un plan etapizat, cu implementare progresivă. Din experiența altor state, astfel de pachete au nevoie de timp pentru a-și demonstra eficiența și deseori necesită corecții la rectificările bugetare ulterioare. Ministerul de Finanțe urmează să publice estimările oficiale în perioada următoare, moment în care se vor putea compara proiecțiile cu execuția efectivă.

Rectificarea bugetară care va avea loc în cursul lunii este punctul de referință: acolo vor apărea cifrele pe baza cărora se va discuta despre deficitul final din 2025 și despre cât din efectele pachetelor s-au materializat deja. Măsurile adoptate în iulie și cele din al doilea pachet din august arată că guvernul încearcă să echilibreze majorarea veniturilor cu reducerea cheltuielilor, dar tranziția este una graduală. Aspecte precum impactul asupra serviciilor publice, sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și reacția piețelor rămân de urmărit.

Măsurile fiscale menționate, cifrele de 9, 5 miliarde de lei pentru 2025 și 35 miliarde de lei pentru 2026, plus reducerile de cheltuieli estimate, vor fi fundamentale în analiza succesului sau a necesității unor ajustări viitoare. Cum va arăta bugetul după rectificare și în ce măsură vor conta acele proiecte legislative aprobate pe 30 august sunt elemente concrete care vor stabili dacă deficitul va rămâne peste pragul indicat de premier. Care crezi că vor fi efectele pe termen scurt și pe termen lung ale acestor pachete asupra economiei și vieții de zi cu zi?