Președintele a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea care schimbă statutul ariilor protejate și exonerează proiectele Hidroelectrica de obligația evaluării de mediu

Hidroelectrica, compania de stat și cel mai mare producător de energie electrică din România, împreună cu Ministerul Energiei, au semnalat de mult timp că numeroase proiecte istorice de hidrocentrale nu pot fi finalizate din cauza legislației de mediu și a litigiilor inițiate de organizații de mediu. Cazul Răstolița, recent suspendat printr-o ordonanță președințială a Tribunalului Cluj în septembrie, ilustrează cum proiectele considerate strategice sau istorice pot fi blocate în instanță, amânând intrarea în producție a unor capacități energetice relevante.
Legea menționează explicit zona Răstolița și prevederi referitoare la hidrocentrale aprobate înainte de 29 iunie 2007, iar controversele implică persoane și instituții precum Bogdan Badea, Diana Buzoianu, Hidroelectrica, CSAT și Tribunalul Cluj. Modalitatea în care autoritățile de mediu și instanțele vor interpreta și aplica aceste prevederi rămâne de urmărit, iar decizia Curții Constituționale va clarifica în ce măsură modificările adoptate sunt conforme cu Constituția și cu obligațiile europene. Rezultatul ar putea influența nu doar câteva proiecte energetice, ci și modul în care România va gestiona patrimoniul natural pe termen mediu și lung.
Legea conține dispoziții precise: autoritatea centrală pentru protecția mediului poate dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitare, prin excluderea unor suprafețe dacă pentru acele zone, la 29 iunie 2007, existau aprobări de guvern sau decrete de stat pentru amenajări hidroenergetice în curs de execuție sau demarate anterior acelei date. Noile limite trebuie trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv drumurile de acces, stațiile și rețelele de transport și distribuție, să fie în afara ariei naturale protejate, iar între noile limite și amenajare să rămână o zonă tampon minimă de 100 de metri pe toată lungimea granițuirii. În plus, hidrocentralele declarate vitale pentru securitatea națională de către CSAT și lucrările de mentenanță, retehnologizare sau modernizare pentru capacitățile existente vor fi scutite de evaluarea de mediu.
Tema centrală care se evidențiază este conflictul dintre obiectivul independenței energetice și obligațiile de protecție a mediului asumate la nivel constituțional și european. Textul de lege caută să deblocheze investiții vechi și proiecte care ar putea contribui la echilibrarea sistemului energetic, dar introduce mecanisme care pot reduce semnificativ nivelul de protecție a ariilor naturale. Acest echilibru fragil între dezvoltare și conservare ridică întrebarea despre cum pot fi conciliate nevoile energetice pe termen scurt cu responsabilitățile pe termen lung față de biodiversitate și față de respectarea legislației europene.
Președintele a trimis o sesizare către Curtea Constituțională privind o lege care schimbă regulile referitoare la ariile naturale protejate și la evaluarea impactului asupra mediului; sesizarea survine după ce Parlamentul a adoptat un act normativ ce reduce limitele unor arii protejate și exclude anumite proiecte energetice de la obligația evaluării de mediu. Tema e sensibilă pentru mediul înconjurător, angajamentele României în UE și pentru marile proiecte energetice, multe având origini în perioada comunistă.
Modificările operate prin lege sunt criticate pentru că afectează două paliere fundamentale: dreptul constituțional al cetățenilor la un mediu sănătos și obligațiile asumate ca stat membru al Uniunii Europene. Sesizarea prezidențială argumentează că textul adoptat încalcă art. 35 din Constituție și contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului, reglementări care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare. În practică, legea autorizează reducerea limitelor ariilor naturale protejate și eliminarea evaluărilor de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau pentru proiecte declarate de CSAT ca fiind de interes pentru securitatea națională. Aceasta ar diminua măsurile compensatorii impuse de UE și ar expune România riscului unei proceduri de infringement.
Întreb pentru cititori: considerați că prevederile legislative actuale ating un echilibru adecvat între necesitatea de energie și protejarea ariilor naturale sau ar fi necesare păstrarea unor mecanisme mai stricte de evaluare de mediu?
Numele Hidroelectrica și al proiectului Răstolița rămân centrale în dezbatere. O decizie a Curții Constituționale care va constata eventuale neconcordanțe cu Constituția sau cu dreptul UE ar putea determina menținerea sau reintroducerea unor garanții de mediu, în timp ce validarea legii ar putea accelera finalizarea unor investiții energetice. Direcția dominantă va depinde nu doar de textul juridic, ci și de interpretarea unor principii precum protecția biodiversității versus securitatea și independența energetică.
În schimb, reprezentanți din sectorul energetic salută măsura, susținând că este necesară pentru finalizarea unor investiții esențiale. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a mulțumit Parlamentului pentru aprobarea unei legi menite să sprijine finalizarea unor hidrocentrale considerate utile pentru echilibrarea aportului foarte rapid de capacități regenerabile. Badea a semnalat, de asemenea, incoerențe legislative care blochează proiectele în instanță, exemplificând cu centrala de la Răstolița, ale cărei lucrări sunt suspendate și pentru care sunt suspendate acordul de mediu și autorizația de construire. Reamintirea istorică nu e întâmplătoare: multe dintre aceste proiecte provin din perioada Ceaușescu, inițiate și avansate înainte de 1989.
Legea aduce în discuție costuri concrete: posibilitatea eliminării evaluărilor de mediu pentru proiecte strategice, modificări ale limitelor ariilor protejate cu zone tampon de 100 de metri și scutiri de evaluare pentru proiectele declarate vitale de CSAT. Aceste detalii tehnice sunt esențiale pentru evaluarea impactului practic asupra proiectelor în derulare, precum Răstolița, unde lucrările sunt momentan suspendate din motive procedurale. Cum se va pune în balanță necesitatea de producție cu obligația de conformare la directivele europene rămâne o provocare legislativă și administrativă.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat dur mecanismul creat prin lege, considerându-l un instrument fără echivalent în alte state și în contradicție cu tratatele europene. Ea a explicat că pot exista excepții punctual justificate pentru proiecte analizate riguros, unde importanța strategică ar putea prevala asupra costurilor de mediu, însă nu este justificabilă o procedură generală prin care orice proiect trecut prin CSAT scutește automat de obligațiile de mediu. Buzoianu a avertizat că, dacă astfel de excepții largi ar fi permise, ar apărea tentația ca și alte state sau administrații să procedeze similar, erodând protecțiile impuse de directive.