De la blocurile ridicate în perioada comunistă până la ansamblurile contemporane și clădirile de birouri care le reconturează silueta, costul locuirii a devenit un indicator al economiei locale. Storia, cea mai accesată platformă imobiliară din România, a analizat anunțurile de închiriere și datele INS și arată că, în octombrie 2025, locuitorii din București și din județul Brașov alocă aproape 40% din salariul mediu net pentru chiria unei garsoniere, mai mult decât în orice alt județ mare.
Studiul s‑a realizat pe baza prețurilor medii cerute în anunțurile publicate pe Storia în lunile octombrie ale anilor 2022–2025 și a salariilor medii nete pe județe furnizate de Institutul Național de Statistică. Pentru comparația din 2025 s‑a folosit salariul mediu net din septembrie 2025, iar anunțurile exprimate în euro au fost convertite în lei la cursul mediu BNR din luna respectivă. Accesibilitatea a fost calculată ca procent din salariul mediu net necesar pentru plata chiriei pentru o garsonieră, un apartament cu două camere și unul cu trei camere. Analiza include Bucureștiul și nouă județe relevante din punct de vedere imobiliar sau economic: Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Iași, Ilfov, Sibiu și Timiș.
Rezultatele scot în evidență diferențe notabile între județe. Pentru garsoniere, ponderea chiriei în salariul mediu net este aproape 40% în București și Brașov. Urmează Timiș cu 36%, Ilfov 35%, Iași 34% și Cluj 33%. Constanța are 31%, Sibiu 30% și Bihor 29%, iar Dolj rămâne cel mai accesibil dintre cele analizate, cu 27% din salariul mediu net direcționat către chiria unei garsoniere. În aceeași logică, achiziția este mai facilă în București: pentru a cumpăra o garsonieră, bucureștenii au nevoie, în medie, de echivalentul a 4, 3 salarii medii nete anuale, conform unei alte analize Storia.
Pe segmentul apartamentelor cu două camere apare un caz remarcabil: Bihor, deși relativ accesibil la nivelul garsonierelor, înregistrează cea mai mare pondere pentru două camere, 61% din salariul mediu net. Bucureștiul și Clujul ajung la 52%, iar Brașovul și Sibiu la 51%. Iași se situează mai bine, la 44%. Pentru apartamentele cu trei camere, bucureștenii plătesc în jur de 63% din salariu, Clujul 59% și Brașovul 67%, în timp ce Ilfov atinge un nivel extrem de ridicat, de 95%, din cauza configurației locuințelor din județ, unde predomină casele. Cele mai accesibile județe pentru trei camere sunt Timiș cu 48%, Sibiu 50% și Iași 54%.
Evoluția din ultimii trei ani arată că ponderea chiriei în salariu a crescut în București, Brașov și Timiș. Bucureștenii plăteau 33% din salariul mediu net pentru o garsonieră în 2022, iar în 2025 procentul a urcat aproape la 40%. Brașov a urcat de la 36% la 40%, iar Timiș de la 28% la 36%. În schimb, în județe precum Constanța, Dolj, Bihor, Iași și Sibiu chiriile au rămas mai accesibile în raport cu salariile: Constanța a coborât de la 40% în 2022 la 31% în 2025, Dolj de la 35% la 27% (o scădere de 8 puncte procentuale), Bihor de la 35% la 28%, Iași de la 38% la 34% și Sibiu de la 33% la 30%. Dolj și Iași sunt singurele județe analizate în care ponderea chiriei a scăzut pentru toate cele trei tipuri de locuințe. Există și situații mixte: în Brașov ponderea pentru garsoniere a crescut, în timp ce pentru apartamente cu două și trei camere a scăzut, iar în București și Timiș s‑au înregistrat variații reduse pe segmentele de apartamente, deși garsonierele au devenit mai puțin accesibile în raport cu salariile.
La nivel european, raportul Property Index 2025 al Deloitte indică faptul că, exprimată în euro pe metru pătrat, chiria medie pentru o garsonieră în București în 2024 era de aproximativ 381 euro, valoare mai mică doar decât Sofia, unde a fost 296 euro. Alte capitale din regiune și din Vest înregistrează chirii mai ridicate: Budapesta 444 euro, Bratislava 570 euro, Praga 611 euro, Roma 644 euro și Varșovia 931 euro. Parisul și Madridul depășesc 1.000 euro pentru o garsonieră. Situații atipice apar în Viena, unde media de 400 euro reflectă un stoc semnificativ de locuințe sociale gestionate de municipalitate, și, într‑o anumită măsură, în Berlin, unde mixul dintre locuințe sociale și reglementări de piață, precum Mietpreisbremse, menține chiria medie la circa 681 euro. Corelând aceste valori cu salariile medii nete din platforma Numbeo rezultă că bucureștenii plătesc în jur de 28% din salariu pentru o garsonieră, procent apropiat de cel din Budapesta sau Roma și mai mare decât în Praga. În comparație, vienezienii plătesc mult sub media europeană, iar lisabonezii se situează în partea superioară a clasamentului, cu circa 46% din salariu alocat chiriei.
Storia se prezintă drept platforma cu cele mai multe anunțuri de vânzare și închiriere din România și, pe lângă statistici, a lansat în 2022 Indexul Storia, un instrument care evaluează calitatea vieții în cartiere pe baza a 17 criterii. Indexul combină date obiective, trafic, calitatea aerului sau prețul locuințelor, cu percepții culese printr‑un sondaj la care au răspuns peste 109.000 de persoane, urmărind să ofere o imagine mai clară celor care caută sau analizează mutarea într‑un cartier.
Procentul de 40% din salariul mediu net pe care îl alocă acum bucureștenii și brașovenii pentru chiria unei garsoniere evidențiază tensiunea dintre creșterea cererii pentru locuințe în orașele mari și ritmul mai lent al majorării salariilor, precum și efectele structurii locuințelor la nivel local, observabile în Ilfov sau Dolj. Diferențele dintre județe și comparațiile cu capitalele europene arată că politica locativă și existența locuințelor sociale pot modifica substanțial gradul de accesibilitate.
Ce măsură considerați că ar fi cea mai eficientă pentru a îmbunătăți accesibilitatea chiriilor în marile orașe din România?
Fii primul care comentează