Evoluția demografică a României, de la valul masiv de emigrare din anii 1990, trecând prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 și fluxurile migratorii ulterioare, explică în parte noile cifre comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). INS a făcut publică o proiecție care estimează traiectoria populației până în 2080, iar analiza preluată de Agerpres compară trei scenarii distincte în funcție de evoluția natalității, speranței de viață și a migrației nete la nivelul fiecărui județ pentru anul de referință 2024.
Studiul intitulat Projection of Romania’s active population by the horizon of the year 2080 propune trei variante de prognoză. Prima, numită varianta constantă sau benchmark, menține pentru fiecare județ nivelurile de fertilitate, speranță de viață și migrație netă înregistrate în 2024, oferind astfel un reper în absența unor schimbări demografice majore. A doua, varianta medie, considerată de autorii INS cea mai plauzibilă, pornește de la tendințele recente ale componentelor demografice și anticipează o ușoară ameliorare a fertilității și o îmbunătățire a speranței de viață. A treia, varianta optimistă, conturează un scenariu favorabil, cu creșteri mai consistente ale natalității și ale duratei medii de viață, reprezentând un prag maxim posibil în condiții pozitive.
Pe cifre, INS estimează pentru 2025 o populație de 19, 036 milioane de locuitori. În scenariul constant, populația ar scădea la 14, 367 milioane în 2080, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 4, 67 milioane de persoane, aproape un sfert din populația din 2025. Varianta medie proiectează o diminuare cu circa 3, 4 milioane de persoane, echivalentă unei scăderi de 17, 9%. În scenariul optimist, declinul s-ar limita la aproximativ 1, 92 milioane de persoane, ceea ce reprezintă o reducere de circa 10, 1% față de nivelul din 2025. Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, coordonator al publicației, subliniază că, indiferent de scenariu, populația continuă să scadă până în 2080, iar amploarea acestui recul variază între aproximativ o zecime și un sfert din populația actuală.
Aceste proiecții nu sunt simple cifre reci; ele ridică teme practice precum structura pe vârste a populației, presiunile asupra sistemelor de pensii și de sănătate, necesarul de forță de muncă și dinamica urban-rurală. Diferențele între județe, evidențiate de varianta care păstrează datele pe județ pentru 2024, arată că schimbările nu vor fi uniforme: unele regiuni vor resimți contracția mai puternic, altele mai puțin, iar mobilitatea internă și externă rămâne un factor esențial. Constatările INS apar într-un context în care politicile publice, migrația economică și tendințele demografice globale se influențează reciproc, astfel încât datele pot servi atât ca semnal de alarmă, cât și ca bază pentru planificare.
Proiecția INS arată că populația României ar putea ajunge la circa 14, 36 milioane în 2080. Datele pentru variantele constantă, medie și optimistă ridică întrebări concrete pentru politicile publice și comunitățile locale: ce efecte vor produce aceste scenarii asupra pensiilor, pieței muncii și serviciilor publice în județele afectate de un exod mai mare sau de o natalitate mai scăzută? Ce crezi că ar trebui făcut la nivel local sau național având în vedere că estimările indică scăderi între 10% și 25% până în 2080?
Fii primul care comentează