Polonia blochează granița cu Belarus, perturbând coridorul feroviar UE-China și rețelele logistice

Încă din perioada Războiului Rece, graniţele din Europa de Est au fost frecvent locuri în care se intersectează interese strategice, comerciale şi probleme de securitate. Recent, decizia Poloniei de a bloca toate punctele de trecere cu Belarus pune sub semnul întrebării o rută comercială tradiţională între UE şi China şi readuce în atenţie vulnerabilitatea lanţurilor logistice atunci când tensiunile politice cresc.

Guvernul de la Varşovia a motivat această măsură prin exerciţiile militare Zapad-2025, desfăşurate de forţele belaruse şi ruse în apropierea frontierelor cu Polonia şi Lituania. Autorităţile poloneze afirmă că decizia se bazează pe raţiuni de securitate şi va rămâne în vigoare până la noi indicaţii, chiar dacă exerciţiile se vor încheia. Închiderea totală depăşeşte restricţiile anterioare, care vizau în principal traficul rutier: acum a fost suspendat şi traficul feroviar, care până acum fusese relativ puţin afectat de tensiunile dintre Minsk şi Varşovia.

Miza economică este semnificativă. Conform rapoartelor, liniile feroviare ce traversează Polonia transportau anual mărfuri în valoare de aproximativ 25 de miliarde de euro între UE şi China. Această sumă reprezintă o parte din volumul comerţului maritim bilateral, estimat la 732 de miliarde de euro în 2024, dar pentru anumite fluxuri logistice trenurile erau o opţiune rapidă şi eficientă, un fel de legătură expres între continente. Ministerul polonez recunoaşte că decizia ridică probleme logistice pentru transportatori şi a sugerat punctul de trecere dintre Belarus şi Lituania ca alternativă, precizând însă că pierderile vor fi evaluate abia când se va cunoaşte durata măsurii.

Comisia Europeană a adoptat o poziţie rezervată, evitând critici explicite la adresa Poloniei şi subliniind totodată preocupările de securitate. Olof Gill, purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei, a declarat că urmăresc îndeaproape evoluţia, dar că este prematur pentru detalii. Bruxelles-ul a reiterat că orice probleme comerciale legate de această închidere sunt, în opinia sa, consecinţe ale războiului declanşat de Rusia. De la izbucnirea tensiunilor cu Belarus, UE a arătat solidaritate cu Varşovia prin sprijin financiar şi prin relaxarea regulilor de azil, gesturi care reflectă o poziţionare politică, nu doar tehnică.

Rămâne neclar cât de mult dialog a avut loc cu Beijingul pe această temă. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, s-a întâlnit recent cu omologul polonez Radosław Sikorski la Varşovia, însă comunicatul chinez a evitat menţionarea închiderii frontierelor, preferând formule generale despre dezvoltarea durabilă a comerţului bilateral. E posibil ca subiectul să fi fost abordat, dar Beijingul a ales să rămână succint în ceea ce a făcut public.

Decizia Poloniei are şi un context intern: restricţiile anterioare impuse după valul de migraţie instrumentalizată din 2021, când Minsk a folosit trecerile de frontieră ca pârghie politică, au condus la construirea de garduri şi la crearea de zone tampon. Astfel, închiderea actuală nu apare brusc, ci ca o continuare a unei politici de securitate consolidate la frontieră, amplificată acum de manevrele militare regionale şi de incidente aeriene, precum incursiunea a 19 drone ruseşti în spaţiul aerian polonez, care a crescut nivelul de alertă NATO.

Pe de-o parte se invocă motive de securitate din partea Varşoviei; pe de altă parte apar efectele comerciale şi logistice. Comisia Europeană afirmă că evaluează toate implicaţiile, menţinând totodată sprijinul politic pentru Polonia. Pentru transportatori şi pentru companiile care utilizau coridoarele feroviare, următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a estima pierderile şi a găsi rute alternative fezabile. În acest context, transportul maritim rămâne dominant pentru volume mari, dar trenurile asigurau rapiditate pentru anumite categorii de bunuri, iar lipsa lor temporară pune presiuni reale asupra lanţurilor de aprovizionare.

Măsura poloneză ilustrează cum o decizie de securitate se poate transforma rapid într-o problemă economică transfrontalieră, iar dialogul la nivel european şi contacte diplomatice cu partenerii externi devin esenţiale pentru atenuarea efectelor. Modul în care se vor ajusta rutele comerciale în perioada următoare rămâne incert: dacă blocajul persistă, companiile îşi vor recalibra traseele şi costurile; dacă este temporar, impactul va fi mai uşor de gestionat. Concret, cei 25 de miliarde de euro anual transportaţi pe cale feroviară între UE şi China sunt cifra menţionată ca potenţial afectată de închidere, iar discuţiile bilaterale, precum între Wang Yi şi Radosław Sikorski, au rămas deocamdată la nivel de declaraţii generale.

Zapad-2025, închiderea frontierelor şi cifra de 25 de miliarde de euro pun în evidenţă legătura directă dintre securitate şi comerţ. De urmărit vor fi evoluţiile operaţionale ale punctelor alternative de trecere, durata măsurii poloneze şi eventualele discuţii directe cu autorităţile chineze asupra impactului economic. Crezi că UE ar trebui să impună măsuri coordonate pentru a proteja rutele comerciale critice, sau e mai potrivit ca statele membre să decidă independent în funcţie de propriile riscuri de securitate?