Prezentarea zilei: observațiile șefului Statului Major al Franței despre pregătirea armatei pentru un posibil şoc în următorii trei–patru ani au stârnit reacții la Bruxelles, iar președintele Nicușor Dan a comentat dincolo de granițe, înaintea reuniunii Consiliului European, asupra riscurilor pentru Europa și a finanțării Ucrainei.
Dezbaterea despre pericolul venit dinspre Rusia și reacția statelor europene are rădăcini îndelungate: confruntările strategice dintre Est și Vest nu sunt o consecință exclusiv post-2022, ci continuități istorice care au alternat diplomația cu înarmarea. În aceste zile, declarațiile generalului Fabien Mandon, care a afirmat că principalul obiectiv al forțelor franceze este să fie pregătite pentru un şoc în trei–patru ani, au relansat discuția. Mandon le-a spus parlamentarilor francezi că, deși amenințările hibride există de mult timp, ele pot degenera și capăta un caracter mai violent, iar Rusia pare să se reorganizeze având ca scop confruntarea cu NATO. El a susținut totodată că Europa, din punct de vedere economic, demografic și industrial, are avantaje nete față de Rusia și că reînarmarea franceză funcționează și ca instrument de descurajare: dacă posibilii rivali cred că putem riposta, s-ar putea abține.
Nicușor Dan a continuat tema, subliniind că nu reprezintă o noutate pentru România faptul că se confruntă cu un război hibrid de cel puțin zece ani. El a accentuat provocările vizibile de-a lungul întregii granițe estice a Uniunii Europene și a spus că măsura de apărare constă, în esență, în echipare pentru a descuraja orice intenție de atac. Mesajul transmis publicului avea rolul de a calma: oamenii ar trebui să rămână liniștiți pentru că Europa este mult mai solidă din punct de vedere economic decât Rusia și, dacă se pregătește corespunzător, riscul unui atac major devine nesemnificativ în practică. Nu e o vorbă goală, ci o concluzie bazată pe resurse și capacități.
Pe agenda Consiliului European, la reuniunea din Bruxelles, liderii vor aborda teme strategice diverse: securitate, sprijin pentru Ucraina, competitivitate și obiective climatice. O problemă esențială este găsirea unor surse noi de finanțare pentru Kiev, având în vedere incertitudinea privind ajutorul american. Comisia Europeană a propus folosirea activelor rusești înghețate pentru a garanta un împrumut de până la 140 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Nicușor Dan a menționat că discuțiile sunt în desfășurare: Comisia a prezentat un plan de acțiune, urmează un dialog mai amplu despre modalitățile de finanțare, inclusiv cum pot fi utilizate activele rusești înghețate pentru a garanta împrumuturi care să sprijine Ucraina fără a pune presiune suplimentară pe bugetul european sau pe bugetele naționale ale statelor membre.
Generalul Mandon a insistat, în intervenția sa, că invazia din 2022 nu trebuie considerată sfârșitul istoriei militare pe continent; a susține că astfel de evenimente nu se vor mai repeta ar însemna a nega riscurile reale cu care se confruntă societățile europene. El a semnalat o percepție rusă asupra unei Europe colective slabe și o tendință de a recurge tot mai mult la forță. Totuși, francezul a reamintit europenilor că dispun de toate resursele necesare pentru a fi încrezători și că reînarmarea reprezintă și un mijloc de descurajare: efortul ar putea determina rivalii să renunțe la intenții ostile dacă îl apreciază ca fiind credibil.
Tema abordată leagă securitatea militară de decizii economice și financiare. Soluțiile propuse la nivel european urmăresc tocmai echilibrarea acestor dimensiuni: a proteja Ucraina fără a slăbi stabilitatea bugetară internă a statelor membre. Mecanismul propus, utilizarea activelor înghețate ca garanții pentru împrumuturi de până la 140 de miliarde de euro, caută să creeze un echilibru pragmatic între solidaritate și responsabilitate fiscală.
Declarațiile recente evidențiază două idei centrale: pe de o parte, că amenințările pot evolua din forme hibride în unele mai agresive dacă actorii cred că Europa nu este pregătită; pe de altă parte, că Europa dispune de mijloace economice și industriale care pot genera un descurajare eficientă. Exemplele concrete din text: generalul Fabien Mandon a indicat explicit intervalul de trei–patru ani pentru pregătire și a folosit termenul de „test” pentru un posibil şoc; Nicușor Dan a spus că România se confruntă de peste zece ani cu experiențe de război hibrid și a menționat propunerea Comisiei Europene privind cele 140 de miliarde de euro garantate din active rusești înghețate. Cum se vor armoniza aceste instrumente politice și militare în lunile următoare rămâne de urmărit, iar discuțiile de la Bruxelles vor constitui un indicator util.
Voi ce credeți: ar trebui Uniunea Europeană să sincronizeze mai rapid măsurile economice cu cele de securitate pentru a trimite un semnal de descurajare mai puternic?
Fii primul care comentează