Piața imobiliară din România a continuat să înregistreze mișcări în august 2025: mai multe tranzacții, un număr mai mare de ipoteci active și un volum record de suprafață autorizată în mediul urban. Datele ANCPI, INS și observațiile platformelor imobiliare conturează un tablou în care Bucureștiul rămâne în frunte, Constanța urcă pe locul doi, iar factori macroeconomici precum inflația și nivelul dobânzilor le influențează deciziile cumpărătorilor.
În august s-au înregistrat aproape 14.400 de tranzacții cu unități individuale, cu aproape 5% peste aceeași lună a anului anterior, marcând a patra lună consecutivă de creștere și a doua cea mai bună lună după iulie 2025. Ritmul creșterii a fost mai temperat decât în iulie, când avansul fusese de 17%, evoluție influențată de intrarea în vigoare a noii cote standard de TVA de 21% pentru tranzacțiile imobiliare. În paralel, datele Storia arată o majorare de 12% a prețurilor apartamentelor față de anul precedent și o ușoară reducere a interacțiunilor directe între cumpărători și vânzători, semn că mulți urmăresc piața cu mai multă prudență după valul de achiziții din iulie.
Bucureștiul s-a distantat clar: aproape 4.700 de tranzacții raportate în august, un avans de 15, 3% față de august 2024, adică de trei ori mai mare decât media națională. În rest, doar Iași (+12, 2%) și Constanța (+4, 9%) au consemnat creșteri luna aceasta. Alte județe mari au înregistrat scăderi: Brașov (-0, 4%), Timiș (-2, 6%), Cluj (-9, 5%) și Ilfov (-14, 8%). Chiar și așa, pe intervalul iunie–august piețele majore au raportat evoluții pozitive: la nivel național aproape 44.500 de tranzacții, cu 9, 7% mai multe decât vara trecută. București rămâne lider detașat cu circa 12.900 de tranzacții în acel trimestru, în timp ce Iași și Constanța au înregistrat creșteri de 27% și, respectiv, 23%.
Privind primele opt luni ale anului, piața a trecut pe plus pentru prima dată din 2025: 106.200 de tranzacții, +0, 4% față de ianuarie–august 2024. București adună circa 30.000 dintre acestea, cu 4% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Schimbarea clasamentului județelor se vede prin urcarea Constanței pe locul doi, cu aproape 6.800 de tranzacții și un avans de 22%, depășind Clujul (6.500 tranzacții, +11%). Timiș are peste 6.000 de tranzacții, deși în scădere cu 2, 5%. În schimb, Iași a consemnat o scădere importantă pe primele opt luni: -21%, la aproximativ 4.800 de tranzacții.
Pe partea de finanțare, ipotecile active cresc mai rapid decât tranzacțiile. În august, ipotecile active au fost aproape 7.900, cu +14, 5% față de anul anterior. Dintre acestea, în București sunt aproximativ 2.500 (+2, 4%), iar creșterile semnificative vin din județe precum Ilfov (+73, 5%), Timiș (+10, 7%) și Cluj (+8, 2%). Pe trimestrul iunie–august, ipotecile active au depășit 23.600, +16, 9% față de vara precedentă, iar pe primele opt luni s-au acumulat aproape 61.000, +12, 7% versus 2024. Important de reținut: statisticile ANCPI includ și creditele de refinanțare, fără separare între acestea și creditele inițiale, ceea ce poate amplifica numărul ipotecilor raportate.
Contextul macroeconomic contează: Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la 6, 5% în ședința din 8 august, un nivel stabil de peste un an. Motivele includ așteptarea unei presiuni inflaționiste în trimestrul trei, pe fondul eliminării plafoanelor la energie și al majorării TVA-ului. Inflația anuală raportată a urcat la 9, 85% în august 2025 față de aceeași lună din 2024, de la 7, 9% în iulie. Indicele ROBOR la 3 luni se situează în jur de 6, 54%, iar IRCC rămâne 5, 55% pentru perioada 1 iulie–30 septembrie, date care influențează costul creditelor în funcție de momentul contractării lor. Prognozele economiștilor indică pentru perioada 1 octombrie–31 decembrie un IRCC la 6, 06%, un nivel-record proiectat.
Separat, datele INS privind autorizațiile de construire pentru iulie arată aproape 3.700 de autorizații emise, cu +5, 4% față de iulie 2024. Creșterea vine în principal din mediul rural (2.600 autorizații, +9%), în timp ce mediul urban a înregistrat o scădere numerică a autorizațiilor (-2%), dar o creștere substanțială a suprafeței autorizate: +57% la 619.000 mp, un record lunar pentru 2025. La nivel național, suprafața autorizată a urcat cu 33, 5%, depășind 1 milion mp. Pe intervalul mai–iulie au fost eliberate 9.400 de autorizații (+12%), iar pentru primele șapte luni totalul ajunge la 21.300 (+4, 4%). Pe baza acestor autorizații se estimează construirea a circa 46.600 de locuințe, +15% față de aceeași perioadă a anului trecut. În București au fost autorizate peste 6.400 de locuințe, +43% față de anul anterior, iar Ilfov, Brașov, Timiș și Constanța semnalează creșteri notabile ale locuințelor autorizate.
Pe plan valutar, euro a avut o medie în august de 5, 0654 lei, ușor mai scăzută față de iulie, dar cu +1, 78% față de august 2024. Această dinamică rămâne relevantă pentru prețurile și costurile din piața imobiliară.
Datele Storia despre comportamentul pieței subliniază că, după saltul din iulie generat de cumpărătorii care au vrut să profite de vechea cotă de TVA, în august au crescut vizualizările (+14% față de anul trecut), dar au scăzut interacțiunile directe (-3%). Observația Monicăi Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe la OLX Group, indică o atitudine mai prudentă a cumpărătorilor, care monitorizează piața și analizează opțiunile, în loc să încheie rapid tranzacții.
Tema centrală a acestor date este echilibrul dintre cerere și costuri: numărul tranzacțiilor și al autorizațiilor crește, iar ipotecile active urcă, însă presiunile inflaționiste, majorările TVA și nivelul dobânzilor determină cumpărători mai prudenți și o corelație complexă între volume, prețuri și finanțare. Pentru cei interesați de piața imobiliară, asta înseamnă să urmărească atât dinamica regională, București, Constanța, Cluj, Ilfov, cât și indicatorii macro: IRCC, ROBOR, inflație și evoluția euro. Sunt cifre concrete: aproape 14.400 tranzacții în august, circa 7.900 ipoteci active în acea lună, 3.700 autorizații în iulie și peste 46.600 de locuințe estimate pe baza autorizațiilor emise în primele șapte luni.
Ce credeți că va conta mai mult pentru piața locală în următoarele luni: ajustările legislative și fiscale (cum e TVA) sau variațiile ratelor și inflației?
pai, sincer, mie mi se pare ca aia cu TVA e lovitura de gratie. da, dobanzile conteaza, dar cand te schimba fiscalitatea peste noapte, lumea se panicheaza si cumpara sau sta pe loc. pe scurt: legislatia si taxele muta mai repede piata. vezi sa nu… daca scad dobanzile poate revine cererea, dar intai trebuie claritate la taxe. atat.