Piața investițiilor imobiliare din România a atins puțin peste 425 de milioane de euro în primele nouă luni din 2025, o valoare care reflectă mult din dinamica regională și din gradul în care așteptările investitorilor sunt sau nu confirmate. Pe scurt, volumul este mai mic comparativ cu 2024 și cu vârful din 2022, iar cauzele includ amânarea unor tranzacții majore și negocieri încă neterminate pentru mai multe active.
În comparație, cele șase piețe principale din Europa Centrală și de Est, Polonia, Cehia, Ungaria, România, Slovacia și Bulgaria, au înregistrat o creștere de 38% a investițiilor în primele nouă luni ale anului, depășind 7 miliarde de euro, susținute în special de Polonia și Cehia, care împreună au reprezentat aproape trei sferturi din total. Evoluția din 2025 amintește de 2019: un an liniștit, urmat de doi ani buni ce au culminat în 2022. În prezent, tranzacții de sute de milioane sunt în diverse etape de realizare, iar 2026 ar putea aduce o comprimare a randamentelor dacă mediul macro rămâne cel puțin neutru. Așteptările privind posibile reduceri ale dobânzilor BCE susțin această perspectivă.
În România, atenția a rămas concentrată pe segmentele industrial, logistic și de producție, iar piața este percepută ca selectiv atractivă, proiectele cu potențial value-add și randamente peste media regională captează interesul. Un alt semn notabil este revenirea investitorilor chinezi, care au realizat achiziții semnificative în sectoarele de mobilier și materiale, marcând cel mai înalt nivel al investițiilor asiatice din ultimii trei ani.
Pe piața de birouri se observă o intensificare a activității investiționale: proiectele prime, situate în zone centrale, atrag interes și consemnează creșteri de chirii, influențate de ofertă limitată, costuri sporite de dezvoltare și cerere robustă. Această tendință indică faptul că 2026 ar putea fi un an relevant pentru sectorul office, dacă condițiile macroeconomice și financiare rămân favorabile.
Schimbarea de atitudine la nivel regional trece de la un optimism prudent la o abordare mai pragmatică, orientată spre rezultate: investitorii sunt pregătiți să plaseze capital, dar evaluează mai strict calitatea activelor și securitatea fluxurilor de venit. Capitalul local a devenit o forță dominantă, reprezentând 57% din tranzacții în regiune, dublu față de perioada pre-pandemie. De asemenea, revenirea investitorilor din SUA a fost remarcabilă, cu volume aproape de șase ori mai mari decât în 2024, în special în segmentele industrial, office și hotelier. Astfel, fluxurile externe, în special din SUA și China, confirmă în continuare atractivitatea regiunii pe scena globală.
Cehia a avut cea mai puternică performanță regională, cu o creștere de 131% a volumului investițiilor, susținută de tranzacții importante în birouri și hoteluri. Polonia rămâne cea mai mare și mai lichidă piață, atrăgând 2, 6 miliarde de euro. România și Ungaria se remarcă prin creșterea investițiilor în logistică, retail și industrie ușoară.
Estimările Colliers indică un orizont pozitiv: România ar putea contribui, în cadrul regiunii CEE-6, la un total de 9–10 miliarde de euro în 2026. Stabilitatea economică, posibile reduceri ale dobânzilor și implicarea crescută a capitalului local sunt factori care pot impulsiona o piață mai activă și mai diversificată, cu interes sporit pentru proiecte orientate spre valoare pe termen lung, de la regenerare urbană la clădiri eficiente energetic. Pe termen mediu, se preconizează o revenire graduală a tranzacțiilor pe măsură ce așteptările de preț între cumpărători și vânzători se armonizează și accesul la finanțare devine mai facil, declanșând un nou ciclu de investiții definit prin pragmatism, calitate și sustenabilitate.
Raportul oferă câteva repere clare: 425 milioane de euro pentru România în primele nouă luni din 2025, peste 7 miliarde de euro la nivelul CEE-6 și 2, 6 miliarde atrase de Polonia. Aceste date ilustrează o regiune în proces de refacere a încrederii investitorilor, cu un mix de capital local și străin care redirecționează atenția spre active cu potențial pe termen lung. Modul în care se vor materializa aceste prognoze depinde de factori concreți precum deciziile BCE, costul finanțării și ritmul implementării proiectelor aflate încă în negociere.
Crezi că 2026 va fi anul în care sectorul office își va recâștiga poziția centrală în portofoliile investitorilor sau crezi că logistica și industria vor rămâne dominante?
Fii primul care comentează