Alexandru Atanasiu, membru al boardului și Head of Construction Services la Colliers, afirmă că 2025 marchează un vârf pentru construcții, dar apare deja o uzură: scăderea încrederii, încetinirea proiectelor private și a recrutărilor indică o posibilă temperare după câțiva ani de expansiune rapidă. În ciuda riscurilor, consultanții nu prevăd o contracție severă asemănătoare celei din 2009-2010; mai degrabă, piața pare să revină la un ritm mai normal, cu o dependență puternică de stabilitatea fiscală și capacitatea României de a accesa fondurile europene programate.
460.000 de angajați, circa 700 km de drumuri expres, autorizații de locuințe la niveluri din 2015-2016 și riscul legat de fondurile europene sunt elementele care vor contura traiectoria pieței în a doua jumătate a lui 2025. Credeți că autoritățile vor păstra ritmul și predictibilitatea necesare pentru ca sectorul să-și mențină dinamica?
Colliers lansează un avertisment pragmatic: firmele din construcții trebuie să-și gestioneze cu atenție costurile și planurile de extindere, iar decidenții trebuie să asigure continuitatea fondurilor și a reformelor. Un exemplu concret: orice întârziere în decontarea tranșelor europene pentru infrastructură poate bloca lucrările pe coridoarele majore și poate reduce numărul proiectelor la nivel local, afectând atât contractori, cât și sute de angajați. Alt exemplu, eliminarea facilităților fiscale a generat creșteri ale costurilor cu forța de muncă care amenință marjele firmelor mai mici.
Consultanții Colliers subliniază că fondurile europene rămân esențiale pentru susținerea ritmului investițiilor. Întârzierile în adoptarea reformelor sau reducerea tranșelor disponibile până în 2026 pot diminua fluxul proiectelor publice, afectând direct industria. Colliers reamintește că sectorul construcțiilor accelerează greu și se poate frâna brusc; predictibilitatea investițiilor publice și a finanțării europene este vitală pentru stabilitate. Fără un cadru clar și continuu, companiile vor adopta o atitudine mai precaută, ceea ce se va reflecta asupra angajărilor și sectoarelor conexe.
Recordul de 460.000 de angajați și cei aproximativ 700 km de drumuri expres în execuție demonstrează clar rolul central al statului în această fază. Dacă fluxul fondurilor europene rămâne stabil și autoritățile păstrează predictibilitatea, sectorul va rămâne activ; în caz contrar, există riscul unei stagnări sau a unei temperări îndelungate. Pe scurt, motoarele proiectelor publice trebuie să funcționeze în continuare pentru ca piața să nu piardă din viteză.
Piața construcțiilor din România a atins un nivel fără precedent: 460.000 de salariați la sfârșitul lunii mai 2025 și o creștere de 7% a volumului lucrărilor în primele cinci luni comparativ cu 2024. Din perspectivă istorică, proiectele de drumuri și căi ferate au avut întotdeauna efecte notabile asupra economiei românești, iar acum, după ani în care marile proiecte păreau doar pe hârtie, observăm intervenții pe teren care modifică efectiv harta transporturilor.
Totuși, la o privire mai atentă, dinamica lunară e mai temperată, iar o parte din creștere se datorează unui efect de bază favorabil. Indicatorul de încredere al constructorilor, publicat de Eurostat, a început să coboare de la vârfurile post-pandemice, semnalând prudență în rândul firmelor. Și acest semnal are temei: investițiile private încetinesc. Autorizațiile pentru locuințe au scăzut până la niveluri asemănătoare celor din 2015-2016, investitorii imobiliari în domeniul birourilor sunt mai rezervați, iar singurul sector privat care își păstrează dinamica este cel industrial, unde investițiile rămân relativ ridicate.
Pe partea de costuri, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții a forțat companiile să mărească salariile nete pentru a-și păstra personalul. Atragerea muncitorilor continuă să fie dificilă, iar prețurile materialelor de construcții au revenit la o volatilitate accentuată, influențată de contextul geopolitic. Toate acestea comprimă marjele, în special pentru companiile care și-au extins agresiv planurile în ultimii ani.
Activitatea din domeniu este alimentată în mare parte de investițiile publice, care au atins niveluri nemaiîntâlnite. În prezent sunt în execuție aproximativ 700 km de drumuri expres și numeroase programe majore de modernizare feroviară, o schimbare substanțială față de 2019, când se lucrau doar 140 km de autostradă. Practic, statul a devenit principalul impuls al pieței: cheltuielile publice au constituit aproape jumătate din valoarea totală a lucrărilor în ultimii ani. Pe lângă infrastructura rutieră și feroviară, avalanșa de lucrări a atras forță de muncă și a creat locuri de muncă, explicând astfel recordul de angajați.
da, si acum plătim noi taxe sa le țină drumurile, ce fain…