Performance-ul NATURALIA de Raluca Enea la Muzeul Național de Artă al României: natură și baroc francez

Recitalul NATURALIA, susținut de clavecinista Raluca Enea la Sufrageria Regală a Muzeului Național de Artă al României pe 5 septembrie 2025, pune în lumină conexiunea dintre descrierile naturii din creațiile compozitorilor baroci și studiile privind sunetele lumii. De la Atanasius Kircher și celebra sa Musurgia Universalis din 1650, până la colecțiile de piese pentru clavecin ale lui Rameau, Couperin și Forqueray, concepția despre natură a constituit o sursă constantă de inspirație pentru muzica secolelor XVII și XVIII. Reamintiți-vă că barocul francez favoriza tablourile sonore care evocau păsări, flori și fenomene naturale; NATURALIA continuă această moștenire, însă sub forma unui recital atent structurat și contextualizat.
Pe lângă activitatea solistică, Raluca Enea s-a implicat de la început în proiecte instituționale: din 2006 este director artistic al Festivalului de Muzică Veche București și coordonează proiectele educative ale Asociației Culturale Antiqva. Din 2020 conduce ansamblul de muzică barocă SEMPRE, cu care susține numeroase concerte. Printre proiectele sale recente ca solistă se numără Rameau. Le musicien des Rois, Harpsichord or not, Treceri, Baroque all over și, bineînțeles, Naturalia.
Raluca Enea are o carieră solidă ca interpretă și pedagog. Originară din Bacău, este absolventă a Universității Naționale de Muzică din București, la secțiile Pedagogie instrumentală, pian și Interpretare muzicală, clavecin, sub îndrumarea prof. Ogneanca Lefterescu. Din 2005 și-a continuat formarea în Germania, la Hochschule für Musik din Frankfurt am Main, Würzburg și Köln, cu profesorii Harald Hoeren, Glen Wilson și Ketil Haugsand, concentrându-se pe clavecin și basso continuo. A urmat cursuri de perfecționare cu Menno van Delft, Frédérick Haas, Malcolm Bilson și alții și a participat la Academia din Sablé, sub coordonarea Françoise Lengellé și Howard Crook. Experiența sa în muzica de cameră include colaborări cu Jan de Winne, Marcel Ponseele și Hervé Douchy. Activitatea sa concertistică a cuprins apariții în România, Germania, Norvegia, Ungaria și Turcia. Deține titlul de doctor al UNMB cu o teză despre muzica pentru clavecin a lui J.Ph. Rameau și a predat la UNMB și la Universitatea Transilvania din Brașov.
NATURALIA este un proiect solistic semnat de Raluca Enea, conceput ca un mic spectacol baroc în patru părți: Preambulum, Flora, Oves și Natura. Fiecare segment reunește piese pentru clavecin solo sau transcrieri pentru clavecin din repertoriul francez târziu, menite să creeze imagini sonore ale naturii: de la flori delicate la ciripitul păsărilor și la diverse tablouri inspirate din realitate. Pe lângă execuție, Raluca Enea va oferi comentarii care sprijină înțelegerea legăturilor dintre sursele istorice ale repertoriului și felul în care compozitorii gândeau și redau sunetele naturii.
Concertul este organizat de Asociația Antiqva, sub egida Festivalului Internațional George Enescu, având parteneri culturali precum Institutul Liszt, Centrul Cultural Maghiar București, Muzeul Național de Artă al României și Fundația Calea Victoriei. Evenimentul primește sprijin financiar guvernamental prin Ministerul Culturii și este susținut de AQUA Carpatica și Domeniile Sâmburești. Printre partenerii media se regăsesc TV Trinitas, Radio Trinitas, Radio România Muzical, RFI, Radio Clasic, Agerpres, Forbes România și alții. Biletele și informațiile sunt disponibile online la https://tinyurl.com/NaturaliaSept2025.
Un punct central al conceptului este Musurgia Universalis a lui Athanasius Kircher. Apărută pentru prima dată în 1650, această lucrare reprezintă un vast compendiu despre muzică, armonie, proporții și intersecțiile cu domenii precum anatomia, aritmetica și geometria. Kircher tratează organologia, notația muzicală, studiul consonanțelor și disonanțelor, efectele muzicii asupra corpului și minții și discută, de asemenea, ideea muzicii sferelor. Cartea sa a influențat reflecția muzicală a epocii și a modelat modul în care compozitorii baroci au reprezentat lumea naturală în partituri. Programul recitalului cuprinde lucrări de Jean-Philippe Rameau, François Couperin și Jean-Baptiste Antoine Forqueray, figuri importante ale barocului francez.
Musurgia Universalis rămâne o referință concretă menționată în program, iar repertoriul include nume bine definite: Jean-Philippe Rameau, François Couperin și Jean-Baptiste Antoine Forqueray. Proiectul leagă idei științifice și muzicale din secolele XVII și XVIII de practica interpretativă contemporană, oferind publicului ocazia de a asculta piese cu texturi sonore ce sugerează elemente naturale. Această plasare în context istoric și muzical transformă recitalul într-o experiență didactică, accesibilă și atent construită. Publicul se poate aștepta la un program comentat pe parcurs, în care cheia de lectură a lucrărilor este explicată clar pentru toți interesații, nu doar pentru cunoscători.
Cum credeți că influențează o lucrare precum Musurgia Universalis modul în care percepem astăzi muzica barocă?