În această dimineață, procurorii DNA au demarat o amplă serie de percheziții legate de posibile nereguli fiscale în comerțul cu automobile de lux, în nouă județe și în București. Cazul amintește de anchete anterioare privind TVA-ul și firme fantomă; de data aceasta, investigația se concentrează pe tranzacții desfășurate între 2021 și 2025, care ar fi produs statului un prejudiciu estimat la circa 90 de milioane de lei.
Miercuri dimineață, anchetatorii au efectuat 47 de percheziții în București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani și Brașov. DNA a confirmat intervențiile și a precizat că sunt vizate infracțiuni de evaziune fiscală comise de mai multe societăți comerciale și reprezentanți ai acestora, pe parcursul a patru ani. Suma invocată ca prejudiciu depășește 90 milioane de lei, o cifră semnificativă întrucât implică vehicule scumpe și rețele de firme care pot complica rapid traseul banilor.
Surse judiciare citate de Digi24 arată că ancheta pornește de la o firmă specializată în vânzarea de automobile de lux. Ipoteza procurorilor este următoarea: mașini vândute fără plata TVA-ului, tranzacții intermediate prin societăți care rămâneau cu obligația fiscală, după care aceste firme erau plasate în insolvență, făcând dificilă sau imposibilă recuperarea creanțelor. Practic, mecanismul ar fi constat în transferarea responsabilității fiscale către entități intermediare, urmată de neutralizarea lor prin proceduri financiare sau juridice. Complexitatea acestor operațiuni contribuie la ascunderea fluxurilor de bani.
Procurorii caută probe: documente contabile, contracte, înscrisuri care să confirme traseul tranzacțiilor și intenția de a eluda plata TVA. După descinderi, oficialii DNA pot aduce persoane la sediu pentru audieri; nu este exclusă nici ipoteza reținerilor sau a altor măsuri preventive, dacă probele susțin acuzațiile. Ancheta acoperă perioada 2021–2025, ceea ce indică activități repetate în timp, nu o operațiune izolată.
Contextul este important: problemele legate de TVA, firme intermediare și insolvențe apar frecvent în anchete economice, deoarece permit utilizarea unor mecanisme legale pentru a îngreuna recuperarea creanțelor fiscale. Totodată, piața automobilelor de lux implică tranzacții de valoare mare, unde diferențele de câteva procente la TVA pot reprezenta sume considerabile. Astfel de investigații vizează nu doar identificarea persoanelor, ci și descifrarea rețelelor și a modului în care entități juridice sunt folosite pentru a transfera responsabilități financiare.
Datele concrete sunt relevante: 47 de percheziții, nouă județe vizate, București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov, și un prejudiciu estimat la peste 90 milioane lei. Ancheta privește tranzacții din 2021 până în 2025 și se adresează societăților comerciale și reprezentanților acestora. Pe lângă urmărirea penală, este probabil ca directorii firmelor implicate sau alți responsabili să fie chemați pentru declarații și, eventual, reținuți dacă probele justifică această măsură.
Dacă vrei să înțelegi mecanismele vizate, imaginează-ți un lanț în care un automobil de lux își schimbă rapid titularul pe hârtie, TVA-ul rămâne neplătit, iar factura și obligația sunt mutate pe firme care ulterior intră în insolvență. Detectarea și documentarea acestor lanțuri necesită muncă de arhivă, expertize contabile și cooperare interinstituțională. Cazul subliniază importanța reglementărilor fiscale și a supravegherii tranzacțiilor, mai ales când sunt implicate sume mari.
Prejudiciul menționat de 90 milioane de lei poate conduce la urmăriri penale pentru evaziune fiscală și la măsuri de recuperare, dacă probele permit. Audierile și eventualele rețineri vor arăta cât de consolidată era schema și câți actori erau implicați. Hotărârile instanței și evoluția măsurilor rămân de urmărit în zilele următoare.
Ancheta dezvăluie vulnerabilități fiscale și juridice: proceduri de intermediere, firme cu activitate aparent legală urmate de insolvențe care complică recuperarea creanțelor. Cum ar putea autoritățile preveni astfel de scheme pe viitor? Consideri că soluția constă în reglementare mai strictă, controale mai frecvente sau reforme ale procedurilor de insolvență?
păi, iarăși scheme cu firme fantomă… când o să se termine treaba asta, frate?
Cum e posibil ca timp de 4 ani să se mute TVA-ul pe firme-fantomă, să intre în insolvență și nimeni să nu fi detectat patternul ăsta mai devreme, poate cu controale tematice la dealerii de maşini de lux sau verificări automate pe tranzacţii mari?