De la site-uri aglomerate la asistenți personali care negociază singuri achiziții: despre cum inteligența artificială transformă modul în care căutăm și cumpărăm online, în special pentru produse uzuale precum ceasurile inteligente. Tema pornește de la observații recente despre cum motoarele de căutare și chatboții AI încep să înlocuiască navigarea tradițională pe pagini, iar exemplul concret folosit este comparația dintre modelele Samsung Galaxy Watch8, Classic și Ultra și timpul pe care îl pierdem de obicei pentru a descoperi diferențele esențiale.
De la Berners-Lee la chatboți: istoria tehnologiei ne spune ceva binecunoscut. Marile tehnologii par adesea permanente, însă, privite în retrospectivă, nimic nu rămâne nemodificat: imprimanta, mașina cu aburi, telefonul mobil, fiecare părea imposibil la început. Același tipar se repetă acum: soluțiile noi sunt adesea judecate prea devreme și comparate cu versiuni mature ale sistemelor vechi. Ceea ce azi pare neverosimil poate părea inevitabil peste câțiva ani.
Un exemplu simplu scoate în evidență limitele webului pentru comparații rapide. Când vrei să alegi un smartwatch, ajungi pe site-urile producătorilor sau pe pagini SEO care fie elogiază totul, fie omit informații importante. Fiecare produs are propria pagină, încărcată cu termeni de marketing, iar comparațiile reale cer notițe manuale sau ore de lectură. Funcții precum „compare” din magazine nu rezolvă esențialul: diferențele care contează pentru cumpărător, antrenor de alergare, compatibilități cu telefoanele, specificații tehnice explicate pe înțelesul tuturor. Unele informații sunt în engleză, altele ascunse în acronime neexplicate. Asta ne determină pe mulți să mergem la Google sau direct la chatboți.
Aici intervine avantajul AI: pui o singură întrebare, de exemplu „Care sunt diferențele principale între Galaxy Watch8, Watch8 Classic și Ultra?”, și primești într-un răspuns succint asemănări, deosebiri și chiar o analiză de preț în câteva secunde. Chatbotul poate pune întrebări relevante, pe ce telefon vei folosi ceasul?, și-ți spune imediat ce funcții sunt limitate în funcție de telefonul tău. Rezultatul: economisești timp și obții un răspuns adaptat nevoilor tale. Cine n-ar prefera asta, când comparația pe web te lasă cu file multiple deschise și un carnețel de notițe?
Problema tehnică din spate este mai puțin vizibilă: HTML a fost creat pentru oameni, nu pentru mașini. Markup-ul organizează textul și imaginile, dar nu spune „asta e prețul” sau „asta e un cod poștal” într-un mod clar pentru roboți. Soluția parțială a fost datele structurate, dar doar 10–30% din site-uri le folosesc, astfel încât mașinile încă ghicesc semnificațiile. Chatboții funcționează azi pe modele statistice care combină textele disponibile, eficient, dar nu întotdeauna corect sau complet. Pentru a deveni de încredere, AI-ul ar avea nevoie de date livrate în formă „directă” și semantică: câmpuri etichetate cu valoare și sens.
De aici apare ideea AIDI, un fel de API conceput pentru interogări AI: o interfață de date care oferă informații structurate, nu un perete de text. Gândiți-vă la o fișă completă cu etichete și valori: preț, disponibilitate, versiune, compatibilitate cu anumite telefoane, certificări, greutate, culoare. Un agent personal ar putea solicita aceste AIDI-uri, să le filtreze în funcție de preferințe și să negocieze sau să cumpere automat. Practic, ar fi „comerț silențios”: tranzacții efectuate discret de roboți care știu deja ce vrei.
Această schimbare lovește modelul tradițional de monetizare online bazat pe trafic. Site-urile care trăiesc din reclame sau linkuri afiliate pierd vizitatori dacă AI-urile răspund direct la întrebări. Google sau alte companii nu sunt singurii responsabili; transformarea vine din schimbarea felului în care oamenii obțin informații, rapid și personalizat. Totuși, jucători precum Google au avantaje deosebite: un index masiv, reputația surselor și criterii de calitate dezvoltate în decenii. Asta le poate permite să ofere în continuare răspunsuri îmbunătățite, susținute de surse verificabile.
În plan tranzacțional, lucrurile sunt mai complexe. Chiar dacă asistentul îți recomandă un model potrivit, tot trebuie să-l cumpere: livrare, garanție, certificări, preferințe regionale, costuri de retur, toate pot complica decizia. Dar dacă magazinele și producătorii furnizează AIDI-uri coerente, agentul tău personal poate filtra exact ce-ți trebuie: livrare mâine, cost sub o anumită sumă, certificat ecologic etc. În B2B, astfel de interfețe există de mult în ERP-uri și protocoale ca EDIFACT sau RosettaNet; pentru consumatori, ar însemna o extindere la scară largă.
Există și o oportunitate pentru publisheri: AIDI-urile ar putea permite facturarea accesului la conținut utilizat de agenți. În locul reclamelor intruzive sau al paywall-urilor lunare, plata s-ar putea face per interogare, printr-un sistem automatizat gestionat de botul personal. Dacă informația are valoare, utilizatorul sau agentul ar plăti câțiva cenți pentru a o include în răspuns. Astfel, fluxul de venit s-ar muta de la advertiser la utilizator. Pare ciudat? Anumite publicații deja cer abonamente; plata per acces nu este o idee imposibilă.
Imaginează-ți, într-un viitor nu prea îndepărtat, că browserele își pierd din importanță. Website-urile rămân pentru vizualizare umană, dar agenții personali negociază și cumpără prin AIDI-uri. Un asistent ți-ar oferi oferte personalizate, comparații și chiar simulări vizuale: cum ar arăta ceasul pe încheietura ta. Generarea paginilor HTML ar rămâne opțională, generatorul AI producând exact textul pe care îl înțelegi, în tonul preferat. Munca de creație ar deveni mai eficientă, pentru că asistenții ar genera interfețe prietenoase din date structurate.
Rămân câteva întrebări: când vor apărea standardele AIDI? Cum vor fi antrenate modelele viitoare, dacă webul se umple tot mai mult cu conținut generat de AI? Există riscul ca mașinile să se antreneze pe propriul output, ceea ce nu ar fi ideal. O soluție ar fi includerea unor date din lumea reală, observație vizuală, interacțiune fizică, astfel încât învățarea să nu rămână doar textuală. Oricum ar fi, schimbarea pare inevitabilă: când asistenții digitali vor fi mai buni, mai rapizi și mai economici din punct de vedere al timpului, vor fi adoptați pe scară largă.
Titluri precum Galaxy Watch8 sau cifre despre adoptarea datelor structurate arată limpede că problema nu este doar una tehnologică din motive de inovație, ci influențează modul în care oamenii iau decizii practice. Exemplul ceasurilor Samsung ilustrează cât timp poate economisi un AI bine pus la punct. Dacă AIDI-urile devin realitate, vom folosi mai puțin browsere și mai mult agenți personali care ne gestionează preferințele și cumpărăturile. Ai folosit recent un AI pentru a compara produse? Ce impact a avut asupra alegerii tale?
Fii primul care comentează