Parlamentul a redevenit locul unei confruntări politice: patru moțiuni de cenzură inițiate de AUR, SOS România, Partidul Oamenilor Țării și un grup de parlamentari neafiliați nu au acumulat voturile necesare pentru demiterea Guvernului, astfel încât toate au fost respinse. Istoria schimbărilor de guvern din România include momente tensionate și negocieri prin care s-au format și destrămat majorități; din nou, în plen s-a văzut că o semnătură pe hârtie nu înseamnă neapărat un vot în sală.
Opoziția a atacat, dar fără succes. Prima moțiune a strâns 108 voturi pentru, a doua 121, a treia 120 și a patra 119. Era nevoie de minimum 233 de voturi pentru ca oricare demers să treacă, astfel că diferența a fost confortabilă pentru guvern. În plus, în fiecare situație numărul voturilor a fost chiar mai mic decât cel al semnatarilor inițiali, ceea ce indică că nu toți susținătorii formali au venit să voteze. Sesiunile au durat aproximativ două ore fiecare, iar ziua a început cu un incident provocat de AUR, care anunțase inițial boicotarea ședinței pentru a împiedica constituirea unei majorități în sală. La început nici PSD, PNL, USR și UDMR nu reușeau să adune peste 233 de parlamentari, dar pe parcurs au revenit suficienți membri pentru a valida votul.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns de la tribuna Parlamentului criticilor din moțiuni, calificând unele propuneri drept ilogice și cu motivații electorale. El a susținut că anumite texte urmăresc, de fapt, continuarea risipei bugetare și i-a îndemnat pe adversari să nu blocheze activitatea guvernamentală cu moțiuni de tip „Cațavencu”, adică propuneri care cer revizuiri la părți neesențiale. Bolojan s-a limitat la intervenții în Parlament și nu a dat declarații presei ulterior.
PSD a anunțat oficial că nu va sprijini moțiunile, însă liderii social-democrați nu au ezitat să critice măsurile guvernamentale. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a afirmat că partidul va respinge moțiunile AUR, dar a avertizat cu privire la efectele unei politici de austeritate aplicate fără discernământ. El a declarat că reducerea cheltuielilor prin concedieri masive sau măsuri drastice ar putea provoca scădere economică și suferință socială și a subliniat că PSD nu guvernează sub presiune sau amenințări.
George Simion, președintele AUR, i-a reproșat Executivului cele cinci asumări de răspundere și a acuzat o simulare a reformelor, avertizând că România ar putea intra „în scurt timp” în incapacitate de plată. El a pus în evidență faptul că Guvernul a recurs repetat la asumarea răspunderii, ceea ce, în opinia sa, încalcă rolul Parlamentului în sesiune ordinară și principiul separației puterilor.
Pe partea procedurală, Opoziția are la dispoziție două zile pentru a contesta la Curtea Constituțională proiectele pentru care Executivul și-a asumat răspunderea: reforma din Sănătate, reforma companiilor de stat, a entităților autofinanțate și modificările fiscale anunțate. Dacă Curtea validează aceste asumări, proiectele sunt considerate adoptate și intră în vigoare. Urmează și un al treilea pachet fiscal, care ar urma să includă și reforma administrației locale. Din cauza tensiunilor din coaliție, adoptarea acestui pachet a fost amânată până la mijlocul lunii septembrie. Liderii de partid trebuie să decidă dacă reducerea cheltuielilor la nivel local va însemna tăieri din bugete sau diminuarea personalului.
Moțiunile respinse conturează un tablou parlamentar mai complex decât pare la prima vedere: semnăturile nu asigură prezența la vot, iar dezbaterile au luat locul discursurilor de la tribuna Parlamentului, fiecare tabără argumentându-și poziția. Rămâne de urmărit ce decizii vor lua partidele în privința pachetului fiscal și cum vor evolua eventualele contestații la Curtea Constituțională. Credeți că asumările repetate ale guvernului vor fi validate de CCR?
daaa, au semnat pe hârtie, dar în sală au fugit toți; tipic lol