Un afacerist din Prahova, recunoscut în industria panificaţiei locale, a ajuns în instanţă după ce procurorii l-au acuzat că ar fi mascat camătă prin contracte. Evenimentul are loc în judeţul Prahova şi vizează o firmă de panificaţie care, anterior, a avut contracte cu autorităţile locale, inclusiv în cadrul programului „Laptele şi cornul”.
Practici similare de finanţare sub alte denumiri au apărut în diverse sectoare de-a lungul timpului, iar acest dosar ilustrează cum sume importante pot fi ascunse în documente aparent banale. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti arată că, între decembrie 2020 şi octombrie 2023, administratorul firmei, identificat prin iniţiale, şi societatea au efectuat către o altă persoană juridică 39 de tranzacţii prezentate ca cesiuni de creanţă. Totalul acestor „mici acte juridice” se ridică la 151.899.018, 18 lei. Din actele procurorilor rezultă că, de fapt, diferenţa dintre valoarea creanţelor şi suma plătită pentru cesionare reprezenta dobânda: s-a pretins un total de 46.064.492, 73 lei şi s-a încasat efectiv 33.880.566, 04 lei, toate acestea fără autorizaţie pentru a desfăşura activităţi de creditare.
Sursele judiciare subliniază că omul de afaceri deţine o firmă de panificaţie implicată în contracte locale, aspect care plasează cazul în contextul comunităţii din care provine; nu este neapărat neobişnuit ca firme cu legături locale să deruleze şi operaţiuni financiare, însă legea cere autorizări clare pentru activităţile de împrumut cu dobândă. Procurorii au considerat probele suficiente pentru trimiterea dosarului în judecată şi, pe durata urmăririi penale, au instituit sechestru asigurător asupra mai multor bunuri imobile ale patronului şi ale societăţii, până la concurenţa sumei de 35.139.297, 91 lei.
Detaliile din rechizitoriu descriu metoda: în locul unor contracte de împrumut transparente, părţile au folosit cesiuni de creanţă, iar suma plătită la cesionare a fost mai mică decât valoarea creanţei, diferenţa comportându-se ca o dobândă ascunsă. Astfel de aranjamente complică identificarea unei activităţi de creditare neautorizate, însă autorităţile au apreciat că sunt îndeplinite elementele necesare pentru încadrarea juridică a faptelor.
Măsurile de urmărire penală au vizat atât stabilirea fluxurilor financiare, cât şi protejarea patrimoniului implicat, prin aplicarea sechestrului. Suma pusă sub sechestru, peste 35 de milioane de lei, reflectă valoarea pe care procurorii o consideră relevantă pentru recuperarea unor eventuale prejudicii. Procesul penal va decide dacă împrumuturile au fost sau nu deliberate camuflaje şi dacă au fost încălcate reglementările care reglementează activităţile de creditare în România.
Cazul ridică problema graniţei dintre tranzacţiile comerciale legitime şi activităţile de creditare neautorizate, evidenţiind cât de importantă este transparenţa operaţiunilor financiare în mediul de afaceri. Totodată, aminteşte că participarea la programe publice precum Laptele şi cornul nu scuteşte de respectarea strictă a normelor financiare. Ce măsuri credeţi că ar trebui adoptate pentru a împiedica asemenea practici în mediul local de afaceri?
Fii primul care comentează