De ani buni, votul moldovenilor din România a avut un impact semnificativ asupra politicii de acasă, iar ultimele rezultate confirmă că această influență rămâne puternică: în 22 din cele 23 de secții centralizate, PAS a obținut o majoritate covârșitoare, întărind trendul început încă la alegerile prezidențiale din 2024. Amintind de valul proeuropean care a dus la realegerea Maiei Sandu în 2024, când în diaspora ea a primit peste 82% din voturi, comunitatea din România și-a reconfirmat preferința pentru aceeași direcție politică, iar România, ca țară gazdă a celei mai numeroase comunități moldovenești din exterior, joacă un rol important.
Față de scrutinul prezidențial, alegerile parlamentare au arătat chiar o ușoară consolidare a poziției PAS în rândul votanților din România: partidul a primit peste 88% din voturile exprimate aici, un procent ce reflectă atât încrederea diasporei în Maia Sandu și agenda ei proeuropeană, cât și relevanța votului extern pentru echilibrul politic intern din Republica Moldova. Pe lângă aceste procente, rezultatele parțiale, după centralizarea celor 22 de secții, oferă și cifre concrete care clarifică peisajul electoral: PAS, 88, 22% (24.755 voturi), Partidul Nostru, 2, 46% (690), Blocul Patriotic, 1, 91% (536), BE ALTERNATIVA, 2, 00% (560), PPDA, 1, 84% (516), CUB, 0, 60% (169), PNM, 0, 39% (110), Andrei Năstase, 0, 40% (113), PP PSDE, 0, 36% (102) și AUR, 0, 24% (68). Aceste date ilustrează nu numai preferințele clare pentru o anumită orientare, ci și fragmentarea relativă a restului spectrului politic.
Pe de o parte, rezultatele relevă loialitatea unei comunități care urmărește constant evoluțiile politice din țară și care susține stabilitatea și integrarea europeană. Pe de altă parte, ele evidențiază și un efect de rețea: deciziile politice și comunicarea liderilor proeminenți din R. Moldova ajung rapid în diaspora, iar reacțiile comunității influențează la rândul lor dinamica internă a competiției electorale. Nu trebuie uitat nici contextul istoric: legăturile culturale, familiale și economice dintre cele două state fac din România un spațiu preferențial pentru exprimarea unor opțiuni politice care reverberează la Chișinău.
Diaspora rămâne astfel un actor politic decisiv, capabil să influențeze atât alegerile prezidențiale, cât și pe cele parlamentare. Rezultatele parțiale din România confirmă o susținere puternică pentru PAS și pentru agenda proeuropeană reprezentată de Maia Sandu, în timp ce celelalte formațiuni obțin procente mult mai mici, distribuite între partidul nostru, blocul patriotic și alte candidaturi.
Rezultatele alegerilor parlamentare din 2025 pot fi consultate aici.
PAS a acumulat 24.755 de voturi în cele 22 de secții centralizate, iar procentul de 88, 22% arată cât de unită a fost opțiunea în România. Ce implică asta pentru politica de la Chișinău: în primul rând, că agenda proeuropeană dispune de un electorat extern solid; în al doilea rând, că deciziile liderilor PAS vor continua probabil să fie susținute de o parte semnificativă a cetățenilor din străinătate. Rămâne de văzut cum va valorifica PAS acest sprijin pentru a-și promova programul legislativ, la fel cum e important să urmărim cum își vor adapta celelalte partide comunicarea către diasporă pentru a-și crește vizibilitatea. Dumneavoastră ce credeți: ce ar trebui să facă partidele mai mici pentru a câștiga încrederea votanților din diaspora?
Fii primul care comentează