Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din Republica Moldova au scos în evidență confruntarea dintre forțele proeuropene și cele proruse; relatarea urmărește cine a câștigat, ce date s-au înregistrat și implicațiile acestora pentru componența Parlamentului de la Chișinău. De la primele secții închise în Asia până la recordul din diaspora, scrutinul a fost tratat drept unul decisiv pentru direcția țării, cu apeluri publice ale liderilor politici și avertismente privind posibile tentative de destabilizare.
Ziua votului a avut loc sub o atenție internațională sporită, cu prezență crescută în străinătate și mai multe incidente raportate la secții. Secțiile au fost deschise între orele 7:00 și 21:00, în 2.274 de locații (1.973 în Republica Moldova, 12 pentru alegătorii din stânga Nistrului și 301 în străinătate). Peste 3, 29 milioane de cetățeni erau așteptați să voteze. Au fost folosite și plicuri pentru votul prin corespondență, în special din SUA și Canada, care au rămas sigilate până la închiderea urnelor.
Datele privind participarea au evidențiat o mobilizare semnificativă: primele cifre raportau doar câteva procente dimineața, însă pe parcursul zilei prezența a crescut constant, depășind în anumite momente 50%. Au existat diferențe pe sexe și grupe de vârstă: femeile au votat într-un procent ușor mai mare decât bărbații, iar cei mai activi alegători au fost cei între 36 și 45 de ani. Diaspora a stabilit un record de participare, cu peste 216.000 de alegători până la ora 18:00, ceea ce a devenit un element decisiv în prognozele finale, având în vedere că votul extern în trecut a favorizat formațiunile proeuropene.
Pe măsură ce rezultatele au fost centralizate, evoluția scorurilor a fost urmărită pas cu pas. Primele rezultate parțiale din 144 de secții situau Blocul Patriotic în frunte, însă, pe măsură ce s-au contabilizat mai multe procese-verbale, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), susținut de președinta Maia Sandu, a preluat conducerea. De la intrarea PAS cu aproximativ 37–41% în primele raportări, partidul a urcat constant, ajungând la procente finale parțiale de circa 49–50%, în funcție de momentul centralizării. Blocul Electoral Patriotic, alianță care reunește socialiști, comuniști și foști lideri precum Igor Dodon, a obținut scoruri în jurul a 24–29%. Alte formațiuni care au trecut pragul electoral au fost Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban, Partidul Nostru condus de Renato Usatîi și PPDA.
Pragurile electorale prevăzute de legislație au fost: 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru independenți. Pe baza acestor praguri și a rezultatelor parțiale centralizate (peste 98% din secții în unele raportări), proiecțiile privind distribuția celor 101 mandate în Parlament indicau că PAS urma să obțină majoritatea de unul singur. În simulările post-redistribuire, PAS figura cu 53–54 de mandate, Blocul Patriotic cu aproximativ 27–29 mandate, Blocul Alternativa cu 8–9 mandate, Partidul Nostru cu 6 mandate, iar Democrația Acasă/PPDA cu câte 6 mandate, variind după scenarii. Această majoritate ar permite PAS să guverneze singur, reducând nevoia unor alianțe, ceea ce, în contextul unei campanii agresive, ar diminua cerința negocierilor politice.
Rezultatele în timp real au arătat o dinamică notabilă: la început, formațiunile proruse aveau un avans în primele secții raportate, însă numărătoarea voturilor din diaspora și din zonele urbane a schimbat balanța în favoarea PAS. Observatorii au remarcat că redistribuirea voturilor și trendurile din diaspora tind să avantajeze proeuropenii, fapt reflectat și în datele finale provizorii. Europa Liberă și alte simulatoare electorale au estimat inițial între 51 și 54 de mandate pentru PAS, pe măsură ce numărătoarea a avansat.
Campania și ziua votului au fost marcate de incidente. Promo-LEX, misiune de observare, a raportat sute de cazuri procesate și 254 confirmate până la un moment dat; cele mai frecvente abateri au fost fotografierea buletinului de vot și aglomerațiile în secții. Au existat alerte cu bombă în mai multe orașe europene și în SUA, considerate tentative de perturbare; autoritățile au declarat că au fost pregătite și că protocoalele au funcționat. De asemenea, au fost semnalate posibile planuri de destabilizare în Chișinău, iar forțele de ordine au avertizat organizatorii protestelor cu privire la responsabilități și consecințe legale.
Reacțiile politice au fost prompte. Lideri PAS și oficiali precum președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu au făcut apel la participare și la vigilență în timpul numărătorii. Din partea adversarilor, Igor Dodon a contestat rezultatele parțiale și a anunțat că nu recunoaște scrutinul, promițând solicitări pentru alegeri repetate; această poziție a generat temeri privind o eventuală escaladare a tensiunilor. Jurnaliștii și analiștii au avertizat că astfel de declarații pot alimenta tensiuni sociale, mai ales în contextul în care presa rusă a amplificat contestările.
Pe lângă confruntarea politică internă, scrutinul a adus avertismente privind atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale. Guvernul a comunicat că au existat tentative, în special asupra site-ului Comisiei Electorale Centrale și a unor secții din străinătate, dar că acestea ar fi fost respinse. Observatorii au semnalat și probleme de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități la multe secții și alte nereguli administrative, iar autoritățile au înregistrat plângeri legate de transport organizat al alegătorilor și posibile tentative de fraudă.
Referitor la actorii politici, pe lângă PAS și Blocul Patriotic, au intrat în Parlament BE Alternativa (lider Ion Ceban), Partidul Nostru (Renato Usatîi) și PPDA. Câteva nume au atras atenția publică: Ion Ceban a fost anterior sancționat cu interdicție de intrare în România; Renato Usatîi este cunoscut pentru activitatea sa din Bălți; PPDA a câștigat audiență în rândul tinerilor prin canale noi de comunicare. Prezența unor figuri din România la vot și mesajele oficialilor români au arătat legături și interes regional, președintele României a lansat un apel către cetățenii Republicii Moldova să participe la vot, iar la secțiile din România s-au înregistrat mii de prezențe.
Lista secțiilor din România a fost făcută publică pentru a facilita votul în diasporă: 23 de secții în 14 orașe, incluzând București (5 secții), Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și altele. Ministerul Afacerilor Externe a reamintit că cetățenii pot vota la orice secție din străinătate, prezentând cartea de identitate moldovenească, pașaport sau acte provizorii, inclusiv pașaport expirat.
Cifrele finale parțiale, reflectate în ultimele centralizări, arătau PAS în poziție dominantă: procente în jurul a 49–50% și estimări pentru 53–54 de mandate; Blocul Patriotic circa 24–27%; BE Alternativa în jur de 8–9%; Partidul Nostru aproximativ 6, 25%; PPDA circa 5, 66%. Aceste proiecții plasau PAS drept singurul partid capabil să formeze o majoritate clară în Parlamentul de 101 deputați, evitând negocieri de coaliție cu celelalte formațiuni intrate în legislativ.
Alegerile de la Chișinău au combinat mobilizarea internă și rolul decisiv al diasporei, incidente administrative și tensiuni politice. Datele privind prezența, cifrele parțiale și proiecțiile mandatelor arată că votul extern și numărătoarea finală au fost esențiale pentru rezultatul final. Rămâne de urmărit în ce măsură deciziile politice viitoare vor reflecta noua distribuție a mandatelor și dacă contestările publice, precum cele formulate de Igor Dodon, vor produce efecte practice pe stradă sau în instanțe.
Comentariu final asupra temelor conexe:
Distribuția mandatelor, exemplificată de proiecțiile de 53–54 de locuri pentru PAS, subliniază importanța diasporei într-un scrutin strâns. Rezultatul ridică întrebări despre modul în care va fi folosită această majoritate: se vor prioritiza reformele interne, gestionarea tensiunilor sociale sau consolidarea direcției externe pro-europene? Totodată, frecvența incidentelor raportate de Promo-LEX și alertele cu bombă pun în discuție securitatea procesului electoral în era atacurilor cibernetice și a dezinformării. Cât de pregătite sunt instituțiile pentru a asigura transparența completă a numărătorii și pentru a răspunde contestărilor fără a degenera în confruntări sociale? Ai urmărit evoluția numărătorii și ce crezi că urmează în plan politic după aceste rezultate?
Fii primul care comentează